Rasdaq – Relicva bursei moderne, in deriva pe apele tulburi ale crizei

Indicatorii fundamentali buni, domeniile atractive de activitate si potentialul ridicat de crestere pe termen lung erau principalele criterii de selectie a “minelor de aur” de pe piata Rasdaq in anii trecuti. Euforia cuprinsese o mare parte dintre investitori si speculatori, iar companiile devenisera mediatizate in presa si in breasla brokerilor, care se imparteau in doua categorii: cei care recomandau aceste titluri si cei care vedeau doar un entuziasm fortat si nefondat.

„Interesul din anii anteriori pentru piata Rasdaq a fost determinat de climatul bursier favorabil pe plan mondial (economia mondiala a cunoscut o dinamica fara precedent in perioada 2003-2007), precum si de climatul macroeconomic intern (economia interna a crescut la un ritm sustinut pe parcursul mai multor ani, in contextul stabilizarii macroeconomice si a aderarii la structurile euro-atlantice, care au creat cadrul necesar pentru accelerarea investitiilor straine directe). La acestea se adauga si liberalizarea contului de capital (septembrie 2006), care a permis investitorilor straini sa investeasca pe piata interna, precum si aprecierea monedei nationale in raport cu moneda unica europeana si dolarul (in 2006 si 2007)”, explica Andrei Radulescu (foto), analist la casa de brokeraj Target Capital.

Criza financiara a dus la cresterea aversiunii fata de risc la nivelul pietelor de capital din intreaga lume. BVB a resimtit din plin aceste efecte si scaderea interesului a fost vizibila in comprimarea excesiva a numarului de tranzactii si in scaderea dramatica a cotatiilor.

In acel moment, balonul pietei Rasdaq s-a spart, cotatiile si tranzactiile au scazut dramatic.

„In contextul contractiei semnificative ale indicilor bursieri pe plan mondial, am asistat la sell-off-ul brutal la nivelul pietei interne de capital. Momentele de panica s-au prelungit pana in primele luni ale anului curent, cand indicii bursieri au inregistrat minimele din ultimii ani (atat pe plan international, dar si pe plan intern). Desigur, cele mai severe corectii au fost inregistrate la nivelul pietei secundare pe plan intern (Rasdaq)”, a mai spus Radulescu.

Nici dupa luna martie a acestui an, cand s-a observat o revenire usoara a increderii in bursa, piata Rasdaq nu a participat la rally-ul emitentilor din prima linie.

Paul Brendea, analist la Prime Transaction, spune ca atitudinea prudenta a investitorilor si sumele de bani reduse alocate bursei au dus si la scadarea portiei Rasdaq-ului din portofoliu.

“In plus, actiunile lichide de la BVB au avut o volatilitate satisfacatoare pentru speculatori. Daca ne uitam la BET-FI, vedem o medie de variatie zilnica de 3% (cu plus sau cu minus) si contorizam 40 de sedinte in 2009 in care indicele a variat cu mai mult de 5%. Ceea ce, combinat cu lichiditatea mare a actiunilor SIF, e un El Dorado al speculatorilor”, spune Brendea.

Mai mult, anul trecut, Rasdaq a ramas fara unii din cei mai urmariti emitenti, precum Dafora sau Condmag, ce au migrat spre piata principala a Bursei.

“Investitorii au preferat sa isi concentreze atentia catre emitenti din categoriile superioare, respectiv companii clasice pentru atentia participantilor la piata si care datorita rulajelor pot permite o intrare, respectiv o iesire mai rapida, datorita in primul rand reducerii semnificative a rulajelor de pe piata de actiuni bucuresteana in ultimul an”, explica Nicolae Snagoveanu, broker la Tradeville.