„Servesc lunch-ul intr-un mod organizat, la restaurant, foarte rar, doar atunci cand nu am alta varianta. Ies la pranz doar la insistenta unui partener obisnuit cu acest ritm de viata si care prefera sa discute subiecte de afaceri doar la masa. Consider pranzul de afaceri o intrerupere a ritmului zilnic”, este primul lucru pe care mi-l spune Dan Sucu imediat dupa ce ma saluta, fara sa-i adresez prima intrebare. Se aseaza la masa si imi ofera o explicatie. Iese in oras mult mai rar decat in perioada de intensitate maxima a afacerii sale intrucat cei mai interesati sa discute subiecte de business la restaurant in perioada de boom erau bancherii si dezvoltatorii imobiliari. „Noi nu ne mai dezvoltam atat de agresiv ca inainte, asa ca nu mai suntem tinta dezvoltatorilor si a finantatorilor. Iata si o latura pozitiva atunci cand nu te mai dezvolti puternic”, glumeste omul de afaceri Dan Sucu, care controleaza afacerea Mobexpert. Servim masa in restaurantul The Library, detinut de Ioana Sucu, fiica proprietarului Mobexpert.

Dan Sucu face afaceri cu mobila de peste 20 de ani. Anul acesta aniverseaza doua decenii de Mobexpert, perioada in care, in opinia lui, perceptia populatiei fata de antreprenori s-a schimbat foarte putin. „Putini romani cred ca a fi antreprenor reprezinta o calitate. In Romania sunt mii de intreprinzatori care creeaza valoare adaugata si locuri de munca, o realitate umbrita de activitati antreprenoriale care sunt de fapt pusculite pentru anumiti decidenti politici”, afirma proprietarul Mobexpert. Aceasta este ratiunea pentru care am decis ca un interviu @Wall-Street Lunch cu Dan Sucu este relevant pentru cititori: vreau sa aflu cu ce ochi priveste acum fondatorul Mobexpert oportunitatile de business decisive pentru destinul sau antreprenorial.

Am platit bilet de Personal si am mers cu Intercity!

Plec de la premisa ca majoritatea oamenilor de business care si-au construit succesul in primele doua decenii de capitalism au avut „trenuri” aparte in care s-au urcat la momentul potrivit. Care au fost principalele oportunitati ale antreprenorului care in urma cu 20 de ani se lansa in afaceri cu un magazin in Complexul Unirea din Bucuresti, in care vindea mobila din import? „Primul tren a fost strict de dorinta de a incepe o afacere. Cred ca acest tren era in gara fiecaruia dintre noi dupa Revolutie. Unii s-au urcat imediat, iar altii au considerat ca nu este cursa potrivita. Legat de perioada de inceput, sunt convins ca atunci cand ai prea multe informatii despre un tren, cum numesti tu oportunitatea de business, si cunosti cu adevarat unde ajunge trenul, risti sa nu te mai urci in el. Am convingerea ca nu as mai fi intrat in business daca as fi cunoscut toate lucrurile pe care le stiu acum despre afacerea mea.” Din punctul sau de vedere, pentru un antreprenor este mai bine sa nu aiba foarte multe informatii despre ideea si businessul sau, astfel incat sa lase loc unui echilibru intre cunoastere si actiune antreprenoriala. In 1993, cand a intrat in mobila de birou dupa ce a vandut o casa mostenita de la parinti, Dan Sucu s-a urcat intr-un tren care era mai rapid decat asteptarile sale. „Am platit bilet de Personal si am mers cu Intercity”, crede proprietarul Mobexpert.

Al doilea moment important din viata antreprenorului Dan Sucu a fost o revelatie din 1998, cand acesta a ajuns la concluzia ca „este o prostie sa incerci sa fii puternic la 3.000 de km distanta de locul in care produci produsele si sa nu-ti creezi propria retea comerciala pentru a te integra vertical.” Intuitia l-a determinat pe fondatorul Mobexpert sa construiasca primul magazin de mare suprafata din tara, in Pipera.

„In perioada respectiva, integrarea verticala era considerata o greseala in Europa”. In prezent, inca mai are loc o dezbatere intre oamenii de afaceri: daca integrarea pe verticala este un beneficiu pentru un retailer. „Eu nu am nicio indoiala: organizarea pe verticala ne-a ajutat foarte mult. Posibilitatea de a avea productia secondata de import si distributie, si ulterior de retail, toate sub aceeasi umbrela, ma conduce la ideea ca rapiditatea raspunsului fata de client este asumata. Astfel, nevoia clientului este servita incomparabil mai bine. Ne salveaza foarte multe costuri inutile!”, explica Dan Sucu.

La ce s-a rezumat a treia sansa de care a beneficat antreprenorul Dan Sucu? „Relatia pe care am avut-o cu dezvoltatorii imobiliari. „Pentru a avea un magazin pe care sa-l poti inchiria, trebuia sa ti-l construiasca cineva la un cost rezonabil, la o chirie de cativa euro/mp, nu se putea face. Nimeni nu dorea. Am considerat ca putem prelua si aceasta misiune. Intr-un final, probabil ca am castigat mai mult din real estate-ul comercial decat din activitatea de mobila propriu-zisa, ceea ce intr-un final ne-a dat stabilitate si garantie bancara. Din punctul meu de vedere, multe din cladirile noastre sunt deja amortizate si arata la fel de bine ca la momentul constructiei.” De exemplu, spune Dan Sucu, magazinul din Pipera, unde are loc interviul acordat wall-street.ro, a fost construit in 2.000 la costuri care nu mai sunt in piata imobiliara in clipa de fata. „Discutam despre 230, 240 dolari/mp construit. Chiar si o chirie de 3-4 euro/mp genereaza acoperirea investitiei, inclusiv acoperirea creditului bancar pe care l-am luat in urma cu 12 ani.”

Zona Pipera a crescut foarte bine din punct de vedere imobiliar in ultimul deceniu, dar nu neaparat ca zona comerciala. Un alt „tren rezonabil” a fost intuitia lui Dan Sucu de a construi un magazin si in Baneasa, chiar daca este foarte apropiat de Pipera. „In cunostinta de cauza ca vom deveni competitorul propriului magazin din Pipera, am considerat ca trebuie sa ne ranim noi, decat sa o faca altii. Baneasa s-a dezvoltat intr-o zona comerciala reala, intr-adevar, cea mai buna din tara. Consider ca ar fi fost o greseala daca nu eram prezenti acolo”. Magazinul din Pipera este in continuare pe plus, iar cel din Baneasa este cel mai profitabil din retea, spune Dan Sucu. El adauga ca astfel de decizii inspirate „apar in clipa in care nu pierzi vremea la masa de pranz, ci atunci cand esti implicat in activitatea de zi cu zi, in care fiecare minut conteaza si orice activitate este esentiala.” Pentru Dan Sucu succesul antreprenorial apare doar atunci cand esti implicat in activitatea de zi cu zi: trebuie sa intelegi businessul propriu, sa fii mereu langa afacere, sa stai de vorba cu clientii si sa gasesti cele mai bune solutii.

Cea mai intensa perioada pentru Dan Sucu au fost anii 1993-2004. „Daca ma gandesc la alte activitati decat afacerea Mobexpert, nu prea imi amintesc momente semnificative.” Incepand cu 2004, afacerea proprie s-a stabilizat si antreprenorul a inteles ca interesul personal nu mai poate sa conduca o intreprindere cu 4.000 de oameni si ca trebuie sa o transforme in interesul a cel putin 30-40 de persoane. Dan Sucu a divizat Mobexpert in societati independente conduse de administratori , iar lui i-a ramas doar imbinarea puzzle-ului respectiv si implicit gestionarea procesului de delegare. „Atunci lucrurile s-au stabilizat, inclusiv viata mea personala. In clipa de fata, chiar sa doresc sa mai pot lucra 14 ore pe zi, tot nu mai am capacitatea de a lucra asa intens. Din fericire, nu mai e nevoie!”.

Am reusit sa cresc peste 20 antreprenori in cadrul companiei.

Din punct de vedere executiv, Dan Sucu a pastrat doar „promisiunea firmei”, care este colectia, astfel incat se implica in proportie de 80% in formarea colectiei Mobexpert. Asta e ceea ce-l preocupa acum. In rest, activitatile interne sunt delegate in proportie de 80-90%. „In partea de colectie, delegarea este mai subtire”, zambeste proprietarul Mobexpert. El recunoaste ca a avut nevoie de cativa ani pana cand sa se adapteze alaturi de colegii sai noului sistem organizational. „Am reusit sa cresc peste 20 antreprenori in cadrul companiei. In continuare, am manageri carora trebuie sa le dau ceva de facut mereu, care stau dupa mine, dar si altii, cu spirit antreprenorial, care imi dau mie de lucru. Acestia sunt manageri proactivi si apartin unei generatii mai antreprenoriale, apartin generatiei tale, Claudiu. Ideea ca tu esti responsabil de tine insuti este mai clara pentru generatia voastra, cei care au 20-30 de ani. Voi ati iesit din era industriala si ati intrat in era informatica, in care cine munceste, traieste! Cine isi asuma responsabilitati, are si beneficii. Generatia voastra are posibilitatea sa schimbe multe lucruri anormale care se intampla in Romania in prezent”, imi spune Dan Sucu.

In opinia sa, oportunitatile de business din prezent solicita alte competente. „De exemplu, acolo unde exista oportunitati deosebite in cadrul Mobexpert, incerc sa promovez pe cineva mai tanar de 30 de ani. Daca se poate, chiar si un angajat sub varsta de 25 de ani pentru ca am perceptia ca persoana respectiva va privi lucrurile diferit, atitudine care ma va ajuta inclusiv pe mine. Imi va fi mai usor sa vad cum se schimba lumea.”

Este un moment bun sa-i propun lui Dan Sucu un alt subiect de dezbatere: afacerile de familie, care reprezinta o mare parte a companiilor active pe piata romaneasca in prezent, desi nu se poate discuta despre conglomerate de afaceri familiale precum Walmart, Samsung sau Volkswagen. Pe langa faptul ca economia romaneasca impune o anumita limita de dimensiune, ea nu mai are traditia celei occidentale, deoarece familiile care au derulat afaceri solide in perioada interbelica si-au intrerupt misiunea antreprenoriala din cauza conditiilor politice. Putem vorbi cel mult de o a doua generatie de antreprenori, care se pregateste sa preia afacerile de familie create in ultimii 20 de ani?

Care sunt cele 7 elemente care definesc ADN-ul succesului in afacerile de familie

Care sunt cele 7 elemente care definesc ADN-ul succesului in...

Cum se raporteaza Dan Sucu la transferul intre generatii, care se face acum de la antreprenori nascuti si educati intr-o societate inchisa, spre o generatie cu studii in strainatate si cu viziune mai larga? „Am acordat o oarecare atentie acestui subiect si nu am ajuns la o concluzie. Eu eu am si o anumita particularitate: am patru copii din generatii diferite. E greu sa-i introduci intr-o afacere. Am studiat povestea unui retailer urias american, o afacere inceputa de tata si continuata de unii dintre fii, dar cu pretul alienarii si a certei dintre fiul care a preluat afacerea si ceilalti cinci frati de care s-a despartit, care nu si-au mai vorbit o viata intreaga. Toti copiii au lucrat bine sub obladuirea tatalui, dar odata cu plecarea tatalui a intervenit un scandal permanent pana cand unul dintre ei a reusit sa-I inlature pe toti ceilalti.” Povestea urata care il sperie pe Dan Sucu apartine lantului de retail Neiman Marcus. „Harold Stanley Marcus este unul dintre parintii retailului si, totodata, cel mai citat personaj in retailul american, un business de lux care a pornit din Dallas”, explica Dan Sucu. Totusi, el crede ca ideea de afacere de familie ar trebui sa fie mai importanta in societatea romaneasca.

Pe scurt, despre alte 8 teme discutate @Lunch Wall-Street.ro

Despre produs. „Ideea de produs in Romania este esentiala pentru noi. Din fericire, am vazut in ultimii doi ani o schimbare serioasa a atitudinii consumatorilor in raport cu produsele fabricate la noi in tara. Clientii prefera sa cumpere produse romanesti si intreaba care produs este romanesc. Noi avem un sistem de feedback foarte bun. Din februarie pana acum, am primit peste 1.100 de solicitari din partea consilierilor de vanzari pentru produse sau idei care ar trebui aplicate in propriul nostru magazin.”

Citeste si:

Despre fiscalitate si birocratie in afaceri. „Nu stiu daca numesti noroc pentru antreprenorii care incep afacerile acum, dar partea birocratica a fost ma si agresiva la inceputurile mele in business. Incepand cu 1996, partea birocratica si-a pierdut din agresivitate si nu mai gasesc atat de mult probmele din punctul acesta de vedere. Sigur ca cei de la contabilitate se supara cand modificarile fiscale apar peste noapte, dar eu le simt abia atunci cand acestea se transforma intr-o cheltuiala suplimentara. Cred, insa, ca banii publici sunt folositi in mod gresit. Taxele pe consum si pe munca mi se par la valori mari si trebuie schimbate rapid! Nu cred ca taxele trebuie micsorate pe baza cresterii altor taxe, ci pur si simplu pe eficientizarea activitatii publice.”

Despre extinderea internationala. „In momentul de fata, nu mai luam in considerare extinderea. Resursele sunt prea scumpe, asa ca vom relua procesul de extindere abia atunci cand vom putea fi generatori de resurse. Trebuie sa fii puternic la tine acasa, iar piata romaneasca este inca in suferinta. Poate ca am inceput cam tarziu extinderea regionala. In 2008 deja era tardiv, desi am inceput sa analizez ideea inca din 2004.

Despre listarea la Bursa. „Piata de capital este o optiune buna pentru succesiune. Am avut discutii in ceea ce priveste posibilitatea de avea parteneri fonduri de investitii sau de a ne lista in urma cu ani de zile. Bursa nu este o prioritate in urmatorii 5 ani de zile. In prezent, ar trebui sa ne concentram pe conservarea afacerii: avem peste 100.000 metri patrati de retail si trebuie sa le facem sa functioneze cum trebuie. Piata este acum la jumatate din cat era inainte de criza.

Despre pasiunile din timpul liber. „Daca este vorba de un loc special care sa ma incante, acesta este Delta Dunarii. Am inceput sa merg in Delta in 2000. Este singurul loc din lume in care deconectarea este totala odata ajuns acolo. Am inteles ca o astfel de deconectare iti poate salva viata, iar pescuitul iti educa rabdarea, o calitate necesara in business.”


Despre antreprenorii romani pe care-i admira.
„Avocatul Ion Nestor este unul dintre ei. Stiu foarte multe despre competentele lui. De fiecare data cand am avut o problema juridica deosebita, am apelat la NNDKP. Imi place Adrian Sarbu, creatorul PRO TV, pentru ca are o capacitate creativa iesita din comun. Florin Andronescu, fondatorul Sanador, are o tenacitate extraordinara si o adaptabilitate de la o situatie de la alta. Este un antreprenor in serie."

Despre deplasarile in strainatate. „Merg la aproximativ 20 de targuri pe an pe diferite domenii. In ianuarie au loc targurile de mobila din Germania si Franta. Apoi urmeaza cele din Kuala Lumpur, Jakarta si Singapore. Dupa care merg in America, la targul din Las Vegas. Urmeaza targurile de toamna din Asia. Calatoresc cam 320 de ore de avion pe an si nu merg singur, ci insotit de sefi de produs. Avem alocat pentru targuri un buget anual de 200-300.000 de euro pe an. Este esential pentru ca trebuie sa fim prezenti acolo unde se formeaza gusturile si tendintele.

Despre comertul electronic. „Principala mea problema este lipsa de apetit pentru tehnologie, care conduce la ideea ca in aceasta directie sunt personal o frana pentru propria societate. Aceasta este principala preocupare in prezent: sa scap de incapacitatea de a intelege si de a aloca resursele adecvate pentru zona tehnologica. Nu cred foarte mult in ecommerce, dar trebuie sa urmarim acest domeni ca atare, mai ales pe partea de decoratiuni. In SUA, spre exemplu, comertul electronic reprezinta 7-8% din cifra de afaceri a retailerilor de mobile. Putem ajunge si noi la acest procent, intentionam sa investim in ecommerce, dar aceeasi declaratie o aveam in urma cu doi ani si nu am reusit sa facem mare lucru.”

Nota de plata

Apa plata - 5 lei

Penne quatro formaggi - 29 de lei

Dorada in vin cu broccoli - 30 de lei

Total: 64 de lei