Peste 200 de fermieri din sudul tarii au inceput in luna iunie sa livreze legume proaspete in magazinele a trei mari retaileri, cantitatea urmand sa ajunga la 10.000 de tone pana la finalul anului. Acesta este insa primul pas pe un drum pe care agricultorii din alte tari europene l-au parcurs deja in urma cu “100 de ani”.

Reuniti in programul “Dor de gust”, fermierii provin din bazinele legumicole Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguletu, Gheorghe Doja si Mariuta, si lucreaza in total 8.000 de hectare de teren pe care cultiva legume precum rosii, castraveti, vinete, varza, ardei, ceapa, salata verde si zarzavaturi. Produsele lor ajung in prezent in magazinele retailerilor Kaufland, Auchan si Cora. Mai mult, din pretul final 95-98% ajunge la fermier, spun initiatorii programului.

“Inainte de 1989 din regiunea Vidra plecau la export peste 100.000 de tone de tomate, acum cantitatea s-a redus considerabil. Corporatiile iti dicteaza ce sa mananci, cu ce sa te imbraci si chiar ce sa gandesti. Micul producator poate rezolva una dintre cele mai importante probleme actuale – cea a unei alimentatii sanatoase. In Vidra exista 4.200 de gospodarii, in acest program participa doar 37 de producatori, speram ca numarul lor va creste. Suprafetele cultivate cu legume s-au redus in ultimii ani pana la 200.000 de hectare din cauza lipsei oportunitatilor de valorificare”, spune Gheorghe Vlad, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Legume.

Plantatie de rosii

La randul sau, Mircea Bujor, agricultor si lider zonal Dracea, sustine ca regiunea pe care o reprezinta se confrunta cu aceeasi problema, in conditiile in care singura fabrica de conserve, localizata la Turnu Magurele, a fost inchisa in anul 2003, unitatea preluand pana atunci intreaga productie de legume pentru conservare. “Avem o traditie in zona Dracea in cultura legumelor in camp. In 2007 am incercat un program cu Primaria din Dracea prin care am reusit sa readucem in tara oameni plecati la munca in Spania pentru a lucra la culesul rosiilor. Le-au cules, insa pentru ca nu aveam unde sa le valorificam le-am lasat in camp. Oamenii s-au reintors in Spania. Acum avem o mica fabrica unde conservam legumele insa este greu sa intri in piata. Sper sa revenim la sute de hectare de rosii cultivate in camp, cum se intampla in trecut”, mentioneaza agricultorul.

Potrivit initiatorilor programului, pana la finalul anului legumele romanesti se vor regasi si in alte lanturi de magazine. “Cerintele de livrare cresc, o situatie aparte reprezentand exporturile. Doar Rusia a solicitat 100.000 de tone de legume sa fie livrate pe toata perioada anului. Exista cerere si din Cehia, Slovacia, Polonia, Danemarca, Tarile Baltice. Trebuie investitii sustinute pentru a putea asigura legume si dupa ce sezonul se incheie, adica mai mult de 5 luni cat putem livra in prezent”, a spus si Aurel Tanase, director general Prodcom.

Pentru anul viitor programul urmareste sa atraga mai multi fermieri, numarul putand ajunge la 400 de agricultori, in timp ce suprafata cultivata va creste pana la 15.000 de hectare. In aceste conditii, cantitatea de legume colectate ar putea ajunge la 100.000 de tone.

“Vom planifica din septembrie productia pentru anul viitor in functie de sortimentatie, consum saptamanal, cantitati solicitate. Extrem de importanta este respectarea promisiunilor facute de ambele parti, fermieri si retaileri”, puncteaza Robert Arsene, CEO al Agricover.

Agricultura europeana se bazeaza pe cooperative si asociatii

In prezent, peste 45% din productia totala de legume si fructe din Uniunea Europeana este realizata de asociatii de producatori. “Noi ne aflam in ziua 1 al unui drum pe care alti fermieri l-au parcurs in urma cu 100 de ani. Olanda are fermieri ca ai nostri, dar care se ocupa strict de productie si alte structuri se ocupa de chestiuni organizationale. In spatele unei asociatii trebuie sa fie insa corectitudine (nu mai merge cu marfa proasta, bagata in saci printre cateva produse de calitate puse acolo doar ca sa iti fure ochii)”, considera Mihai Lungu, expert politici agricole in cadrul Centrului de comunicare al fermierilor din Romania.

Initiativa este sustinuta si de Delia Nica, directorul executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, care declara ca marii retaileri incurajeaza producatorii romani, tinta fiind o oferta formata in proportie de 80-90% din produse autohtone, dupa modelul polonez.

“Nu este simplu sa intri intr-o retea mare de magazine. Vreau sa va asteptati de la noi la o casatorie din interes, nu din pasiune. Rafturile din magazine nu sunt din elastic, trebuie sa aducem produsele care se cer, nu putem tine rafturile goale. Avem nevoie de cantitati exact in momentul comenzii. Exista un val in Uniunea Europeana in care se cer legume neuniforme, sper ca aceasta idee sa ajunga si la noi. In acest moment se doresc legumele calibrate pentru ca oamenii intind mana dupa ceva frumos. Ne-am intalnit cu situatii in care am comandat mere de la Botosani si dupa doua livrari ne-am oprit pentru ca, din cauza vremii, nu aveau cum sa incarce camioanele. Tindem insa spre modelul polonez, unde 90% din produse sunt locale”, afirma Nica.

Legume supermarket

Incepand cu anul viitor, Uniunea Europeana ii va sprijini pe fermierii care se organizeaza in asociatii pentru a-si vinde produsele in hipermarketuri. Astfel, potrivit lui Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, fermierii ar putea primi in 2015 un sprijin de 177 euro/hectar pentru primele 30 de hectare din suprafata totala cultivata, urmand ca pentru restul suprafetei sprijinul sa fie de 150 de euro/ha.

Legumele se numara printre produsele pe care romanii cheltuiesc cei mai multi bani de-a lungul unui an, arata un studiu realizat de GfK. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre cumparatorii care intra intr-un hypermarket pun in cos fructe si legume, comparativ cu doar 60% dintre clientii supermarketurilor si ai discounterilor.

De cati bani ai nevoie pentru un solariu

Pentru a construi un solariu de 1.000 de mp ai nevoie de o investitie de circa 10.000 de euro. Daca mai pui la socoteala si costurile adiacente (seminte, utilitati, pamantul necesar) ajungi usor la suma de 15.000 de euro. Trebuie avut insa in vedere faptul ca in Romania cultivatorii de legume in solarii nu beneficiaza de subventii, ci doar o forma de sprijin (un ajutor din partea Uniunii Europene de 1.500 de euro) care se acorda pe o perioada de cinci ani. In alte tari, precum Polonia sau Italia cultivatorii beneficiaza de subventii la caldura (pana la 50% in cazul italienilor), subventii pe ambalaj sau etichetare, TVA preferential (7% pentru cei care detin o sera si un depozit sau 8% pentru vanzatori in Polonia) sau de comert fiscalizat.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Agricultură »



Setari Cookie-uri