In anul urmator se vor mentine pe agenda publica mai multe proiecte incepute in anii trecuti care au ca termen de finalizare anul 2019, precum magistrala de metrou M5 Eroilor – Drumul Taberei, dar si proiecte care ar trebui sa avanseze, precum trenul pana la aeroport, sau sa gaseasca finantare, precum autostrada Ploiesti – Brasov.
Metroul Drumul Taberei-Eroilor
In ultimele saptamani, lucrarile la Magistrala 5 de metrou Eroilor – Drumul Taberei au avansat putin, 98,98% din lucrarile la structura de rezistenta sunt finalizate, 99,5% din lucrarile la fundatia la cale de rulare sunt gata si circa 64% din finisaje sunt realizate.
Licitatia sistemului de siguranta si automatizare a circulatie nu are, insa, un deznodamant, astfel incat nu poate fi dat cu exactitate un termen pentru darea in folosinta a magistralei. Dupa ce contestatia va fi finalizata, iar verdictul va fi dat, sunt necesare minimum 9 luni pentru instalarea, integrarea si testarea echipamentelor si soft-ului de management al traficului.
Astfel, metroul ar putea fi dat in functiune cel mai devreme in ultimul trimestru al anului viitor, in perioada octombrie-decembrie. Asociatia Pro Infrastructura estimeaza ca metroul ar putea fi utilizat de calatori in luna decembrie 2019, daca se va semna in urmatoarele 30-60 de zile contractul pentru sistemul de siguranta, disputat, in prezent, in instanta, si daca italienii de la Astaldi vor reusi sa se mobilizeze suficient in continuare, in contextul in care constructorul se afla in pre-insolventa, iar santierele sale din tara inregistreaza o scadere a mobilizarii, 20-30%, din cauza problemelor financiare ale firmei mama.
Citeste si:
Metroul pana la aeroportul Otopeni
Directorul general al Metrorex, Dumitru Sodolescu, anunta ca in primul trimestru al anului viitor va fi gata licitatia pentru linia de metrou 1 Mai – Otopeni. Magistrala 6 urmeaza sa fie finantata din imprumutul de circa 300 de milioane de euro de la Agentia de Cooperare Internationala a Japoniei, de la bugetul de stat si doar pe jumatate din fonduri europene nerambursabile, dupa ce expertii de la Bruxelles au identificat mai multe "aspecte critice" in privinta cererii de finantare trimisa de autoritatile romane.
Linia de metrou va avea o lungime de 14,2 km si 12 statii de metrou, incepand de la Gara de Nord Bucuresti, pana la Aeroportul International Henri Coanda.
Valoarea totala a proiectului este de 1,39 miliarde de euro, iar cofinantarea va fi asigurata din imprumut de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala, in valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro, precum si din fonduri de la bugetul de stat.
Citeste si:
Trenul Gara de Nord - Aeroportul Henri Coanda
O noua legatura cu aeroportul Otopeni ar trebui gasita pana in 2020, cand Romania gazduiesti 4 meciuri de fotbal in cadrul Campionatului European de Fotbal. Astfel, in luna iunie urmeaza sa fie asteptati mii de fani ai echipelor europene. Romania a primit in 2014 dreptul de a organiza trei meciuri din cadrul fazei grupelor si o partida din optimile de finala, numarandu-se, astfel, printre cele 12 orase europene gazda.
Pe langa autobuzele Primariei Capitalei, 783 si 780, calatoriile inspre si dinspre Aeroportul Otopeni se mai pot realiza cu trenul, apoi cu autobuzul, o metoda mai putin utilizata pentru ca drumul dureaza mai mult si este mai complicat.
De cativa ani, insa, a aparut ideea de a construi un tren pana la aeroport. Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Buse, relua, in 2016, proiectul mai vechi si promitea ca in primavara anului 2018 va fi gata linia de cale ferata care va lega direct gara de Nord de Aeroportul Henri Coanda. In ultimii doi ani trebuiau sa fie modernizati 17 kilometri de cale ferata care exista deja si construiti inca 2,5 kilometri plus un pasaj pe sub DN1. Timpul in care ar urma sa fie parcursa distanta urma sa fie de 18 minute, iar biletul avea sa coste mai putin de 4 lei.
Citeste si:
Doi ani si trei ministri mai tarziu, in iulie 2018, CFR Infrastructura a semnat contractul de intocmire a studiului de fezabilitate pentru cei 2,5 km de cale ferata noua care sa conecteze Aeroportul Otopeni de Gara de Nord, folosind magistrala M700 Bucuresti-Mogosoaia-Urziceni. La finalul lunii noiembrie, in Sistemul Electronic de Licitatii Publice, CFR lansa licitatia pentru modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti Nord-Aeroportul Henri Coanda. Proiectul va costa circa 500 de milioane de lei si va fi gata in 14 luni.
Teoretic, linia de cale ferata ar putea fi gata in anul 2020, poate chiar inainte de luna iunie, cand Romania gazduieste meciurile din cadrul Euro 2020. Totusi, termenul de finalizare este usor optimist.
Legatura rutiera cu Moldova
O autostrada care sa lege Moldova de celelalte regiuni ale tarii este vitala pentru cea mai saraca zona a Romaniei. In ultimii ani, mai multe asociatii au militat pentru a pune subiectul pe agenda publica, dar si pe cea politica.
Citeste si:
La inceputul lunii noiembrie, proiectul de lege pentru autostrada Iasi – Targu Mures - Ungheni, numita si Autostrada Unirii, a fost adoptat de Parlament. Urmeaza sa fie facute studiile de fezabilitate, sa se faca proiectarea si sa se identifice finantarea ideala: fonduri europene, bugetul de stat sau parteneriatul public-privat (PPP). Specialistii si oamenii care au militat pentru votarea legii sustin ca metoda de finantare care ar trebui pusa pe primul loc este reprezentata de banii europeni, nerambursabili, iar optiunea unui PPP nu este fezabila.
Autostrada Unirii, care incepe la granita Romaniei cu Republica Moldova printr-un nou pod peste raul Prut si se termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Brasov - Bors, in apropierea orasului Targu Mures, ar putea sa fie finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe si din fonduri europene nerambursabile si/sau prin parteneriat public-privat.
Citeste si:
Insa, o lege aprobata se pare ca nu inseamna ca proiectul va fi tratat cu prioritate. Astfel, in urma unei intalniri in cadrul Ministerului Transporturilor, observatorii unei asociatii civice care militeaza pentru constructia autostrazii atrag atentia ca autostrada A8 nu mai este o prioritate in POIM 2014-2020, iar aceasta apare pe harta Ministerului Transporturilor in POIM 2021-2027 ca o „alternativa de conectivitate” la A13 Bacau-Brasov. Pe POIM II 2021-2027, autostrada A8 nu mai apare, iar autostrada Brasov-Bacau apare ca proiect pe POIM II, luand locul A8.
Autostrada Sibiu-Pitesti
Autostrada A1 Pitesti - Sibiu (122 km), unul dintre cele mai importante proiecte rutiere din Romania, a fost scoasa la licitatie pe bucati. In aprilie 2018, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat in Sistemul Electronice de Achizitii Publice doua anunturi pentru proiectarea si executia autostrazii Sibiu – Pitesti, pentru trei sectiuni: Sibiu – Boita (0,9 km), Boita – Cornetu (30,3 km) si Cornetu – Tigveni (37,4 km). In prezent este asteptata anuntarea constructorilor care au castigat licitatia.
Citeste si:
Autostrada Sibiu – Pitesti este o parte importanta a coridorului 4 Pan-European care traverseaza Romania de la Vest la Est.
Autostrada Ploiesti-Brasov
La finalul lunii octombrie, Guvernul a lansat licitatia pentru realizarea autostrazii Ploiesti - Brasov, in parteneriat public-privat (PPP), iar constructorii au avut la dispozitie pana pe data de 17 decembrie, sa depuna ofertele. Contractul are o valoarea de 1,36 miliarde de euro, iar finantarea obiectivului de investitie se va face in proportie de maxim 25% de catre stat si restul de minim 75% de catre partenerul privat.
Premierul Viorica Dancila a declarat, la inceputul lunii decembrie, ca la jumatatea lunii ianuarie va fi desemnat constructorul autostrazii Ploiesti - Comarnic - Brasov si ca exista 18 oferte de parteneriat public - privat pentru acest obiectiv de infrastructura.
Dezvoltarea aeroportului Henri Coanda Bucuresti
Numarul pasagerilor de pe aeroportul Otopeni a crescut de la an la an, ajungand, in 2017, la 12,8 milioane de pasageri. Pentru ca aeroportul a devenit, in ultimii ani, supraaglomerat, acesta are nevoie de investitii urgente pentru realizarea unui nou terminal si a unei noi piste de rulare.
In luna august, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, care prevede construirea unui nou terminal de pasageri, a unei noi cai de rulare si platforme de stationare pentru aeronave si infrastructura aeroportuara asociata acestora.
„Noul terminal modular de pasageri va avea o suprafata totala 100.000 de metri patrati, doua module de 1.500 pasageri pe ora - flux, 25 de porti de imbarcare. Platforma de stationare aeronave va avea o suprafata de 650.000 de metri patrati si 56 de locuri noi de parcare pentru aeronave, noi cai de rulare de 266.000 de mp si 9.600 de locuri de parcare pentru autoturisme”, a explicat, atunci, purtatorul de cuvant al Guvernului, Nelu Barbu.
Potrivit acestuia, durata de realizare a investitiei va fi de 60 de luni din momentul semnarii contractului, iar sumele necesare vor veni din surse proprii ale aeroportului. Bugetul Ministerului Transporturilor va asigura sumele pentru exproprieri, asa cum prevede legislatia.
Aeroportul International Avram Iancu din Cluj Napoca
Aeroportul din Cluj este al doilea ca marime si ca numar de calatori transportati in anul 2017. In contextul cresterii numarului de pasageri de la 1,8 milioane, in 2016, la circa 2,7 milioane, in 2017, aeroportul din Cluj are nevoie de dezvoltare. In perioada 2017-2019 se lucreaza la extinderea pistei de decolare-aterizare, iar terminalul a fost modernizat.
Sursa foto: Asociatia Pro Infrastructura
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
