România are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achiziţia de maşini second-hand, iar măsuri de stimulare precum programele Rabla şi Rabla Plus se dovedesc insuficiente în contextul ţintelor ambiţioase stabilite la nivel european, consideră Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

"România are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achiziţia de maşini second-hand, concomitent cu achiziţia de maşini electrice şi/sau hibride şi dezvoltarea reţelei de staţii de încărcare, pentru a-şi atinge atât obiectivele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin Pactul Verde european. Măsurile de stimulare, cum sunt Programele "Rabla" şi "Rabla plus", se dovedesc insuficiente în contextul ţintelor ambiţioase stabilite la nivel european", a precizat acesta într-un comunicat de presă.

Anghel a explicat că impozitarea autoturismelor ar trebui construită pe principii de mediu, care să ţină cont de normele Euro şi de emisiile de dioxid de carbon şi ar trebui să vizeze atât taxa aplicată în momentul înmatriculării care să ia în considerare nivelul de emisii de CO2 şi normele de poluare, cât şi impozitul anual, datorat autorităţilor locale.

Potrivit acestuia, un astfel de sistem de taxare a fost utilizat în alte state membre şi poate da rezultate şi în România.

"Aşa cum ştim, autorităţile au încercat, de la momentul aderării la UE, să limiteze importurile de maşini vechi, însă căile alese nu au fost cele mai bune. Cu toate acestea introducerea unei timbru de mediu (fostă taxă de primă înmatriculare) este posibilă şi poate fi formulată astfel încât să nu încalce prevederile legislaţiei comunitare. În acelaşi timp, sistemul de impozitare anual a maşinilor nu mai fost revizuit de peste un deceniu şi ar putea fi regândit, luând în calcul componenta de mediu", a precizat sursa citată.

Reprezentantul PwC a atras atenţia că identificarea unor măsuri de descurajare a cumpărării de maşini foarte vechi şi poluante a devenit presantă în condiţiile în care România are, potrivit datelor Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o medie de vârstă de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani.

"În lipsa unei legislaţii care să limiteze aceste achiziţii, vom vedea că pe măsură ce statele din vestul Europei încep să interzică maşinile poluante, cu precădere cele cu motorină (diesel), ţările din Est, printre care România, vor absorbi oferta foarte ieftină de maşini second hand, cu impact major asupra calităţii mediului", a mai arătat Daniel Anghel.

România şi-a asumat prin PNRR un program accelerat de susţinere a autovehiculelor electrice atât la nivel de politică fiscală şi financiară, cât şi la nivel de infrastructură. Astfel, se urmăreşte creşterea cu cel puţin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice şi hidrogen) faţă de anul 2020 şi casarea a 250.000 de maşini poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puţin), între 2022 şi jumătatea anului 2026, aceasta fiind şi condiţia ca Ministerul Transporturilor să primească fonduri pentru construirea de autostrăzi. De asemenea, ţara noastră şi-a propus instalarea a 30.000 de puncte de reîncărcare, până la 30 iunie 2026, a explicat Anghel.

El a menţionat, în context, că, pentru atingerea acestor ţinte, statul îşi propune dezvoltarea şi armonizarea cadrului strategic, legal şi procedural necesar pentru sprijinirea tranziţiei către un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazată pe distanţă, implementarea principiilor de taxare ecologică, descurajarea înmatriculării maşinilor mai vechi de 15 ani, creşterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a maşinilor electrice şi utilizarea criteriilor de achiziţii publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului.

În acest an vânzările de automobile electrice şi hibride au avut o creştere semnificativă comparativ cu 2020, ajungând să reprezinte aproximativ un sfert din înmatriculările noi din primele 11 luni, potrivit datelor ACAROM citate de consultantul fiscal.

"Evoluţia este încurajatoare, însă cifrele pentru second hand sunt încă la cote alarmante. Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), înmatriculările de automobile second hand sunt de trei ori mai mari decât a celor noi, respectiv 368.521 de unităţi în primele 11 luni ale anului faţă de 109.350 unităţi. Astfel, gradul de penetrare pe piaţa românească a maşinilor electrice şi hibrid rămâne încă redus din cauza preţului ridicat în raport cu cel al maşinilor vechi second hand, deşi statul acordă stimulente financiare prin Rabla Plus. Fenomenul de îmbătrânire accelerată a parcului auto din România este în contradicţie cu evoluţiile din ţările dezvoltate din vestul Europei, care acordă o importanţă sporită protejării mediului şi siguranţei, în timp ce încearcă să se pregătească pentru adoptarea la scară cât mai largă a maşinilor electrice", a subliniat Daniel Anghel.

Potrivit raportului "Electric Vehicle Sales Review Q4 2021" realizat de PwC and Strategy&, în mai puţin de doi ani, cota de piaţă a vehiculelor electrice pe cele mai mari cinci pieţe europene (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie) a crescut de la 8% în 2019, la 38% la sfârşitul trimestrului al treilea faţă de 2021. În acelaşi interval, cota totală de piaţă a vehiculelor electrice a crescut în Marea Britanie de la 9% la 44%, iar în Germania de la 8% la 40%. În ceea ce priveşte cota de piaţă a maşinilor cu motor cu combustie internă(ICE), aceasta a scăzut de la 92% în 2019, la 62% la sfârşitul trimestrului al treilea din 2021.

Situaţia este similară pentru staţiile de încărcare, potrivit celor mai recente date ale ACEA, România situându-se între ţările cu cele mai puţine staţii de încărcare la 100 de kilometri de drum (0,5), alături de Lituania (0,2), Grecia (0,2), Polonia (0,4) şi Letonia (0,5). La polul opus, ţările cu cele mai multe staţii de încărcare sunt Olanda (47,5), Luxemburg (34,5), Germania (19,4), Portugalia (14,9), Austria (6,1), se mai arată în comunicatul citat.

Retail jobs

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Auto »



Setari Cookie-uri