Cele mai tari 5 concepte din istoria mărcii Dacia

Dacia Manifesto este cel mai nou și, totodată, cel mai important concept Dacia, deoarece prezintă, într-o formă cristalizată, direcțiile pe care va merge Dacia în viitor. Cu un aspect impunător, mașina este numită „laboratorul viu” al mărcii în comunicarea oficială, ceea ce subliniază și mai mult caracterul aparte al conceptului prezentat, în această toamnă, la Paris. Însăși numele Manifesto duce cu gândul în acest sens, Dacia vrând să se poziționeze ca un brand care să atragă publicul tânăr, cu un aspect modern, dar care emană și robustețe și practicalitate - toate într-un pachet cu un cost onest. Manifesto se diferențiază de alte concepte Dacia și prin prisma faptului că nu anunță vreun model care va intra, în viitor, în producția de serie, ci doar ajută la cristalizarea noului brand image Dacia.

Dacia Bigster a fost lansat la pachet cu planul pe cinci ani al mărcii, element component al planului Grupului Renault intitulat, creativ, „Renaulution”. Ca și Manifesto, Bigster s-a prezentat lumii cu un aspect robust, dar forme mult mai apropiate de imaginea unui model de producție. De asemenea, și Bigster are multe componente de caroserie realizate din mase plastice reciclate, dar și grila minimalistă ce încorporează noua siglă Dacia. Bigster-ul de serie va fi un SUV de segment C, adică mai mare decât Duster, ce va veni și cu soluții de motorizare hibride. Pentru a ține costurile în frâu, Bigster va fi produs plecându-se de la platforma CMF-B pe care sunt construite atât Logan, cât și Sandero. Lansarea lui Bigster va avea loc în 2024.

Dacia Duster Concept a fost metoda aleasă de Dacia pentru a anunța revenirea acestui nume în portofoliul de modele al producătorului piteștean. În trecut, acest nume a apărut în oferta Dacia pentru piața de export. Mai precis, a fost vorba de un exercițiu de rebranding aplicat lui Aro 10 care, pe piața din Marea Britanie, a fost comercializat sub numele de Dacia Duster. Toate acestea se întâmplau în timpul regimului comunist, ani în care au fost construite mai multe concepte și prototipuri prin care s-au testat diverse componente și soluții tehnice. Noi am decis, însă, să ne concentrăm pe conceptele moderne ale Dacia, iar Duster Concept este al treilea cel mai recent show car Dacia. Acesta a fost prezentat, în 2009, la Geneva. Mașina a fost rodul muncii celor de la Renault Design Central Europe și, din păcate, aproape nimic din design-ul - mult mai compact, rotunjit și fluid - modelului din 2009 nu a ajuns pe varianta de serie care a fost lansată în 2010.

Cu trei ani înainte de Steppe, Dacia prezenta, tot la Geneva, versiunea concept a modelului Logan MCV. Denumit Logan Steppe, show car-ul a fost descris ca „primul concept din istoria mărcii Dacia.” Cu inserții metalice de jur, împrejur, jante de 17 inch, suport pentru schiuri și stopuri cu plastic transparent, Logan Steppe sugera o posibilă variantă cu un caracter îndrăzneț care să se alăture gamei Logan. MCV-ului care a intrat, ulterior, în producție de serie i-a lipsit latura de aventură în sălbăticie, Steppe însemnând stepă. Aceste lipsuri au fost „soluționate” la un deceniu distanță prin apariția lui Logan MCV Stepway, bazat pe Logan 2. Ulterior, Dacia a lansat și varianta Explorer a lui MCV Stepway.

Încheiem topul cu o mașină care, deși popularizată în mediul online în ultimii ani, reprezintă, în continuare, o prezență fantomatică în istoria Dacia. Dezvoltată în a doua jumătate a aniilor '90 ca înlocuitor al Daciei Nova, prima mașină proiectată în întregime în România, D33 nu a trecut de faza de proiect. Inginerii de la Mioveni au proiectat mașina, de design ocupându-se italienii de la I.DE.A., din Torino. Rezultatul a fost un prototip care a fost finalizat în 1997 și a trecut printr-un program de teste.

Aspectul lui D33 era modern pentru acea perioadă, cu linii curbe și suprafețe vitrate mari, diferit de orice altă Dacie din trecut. Informațiile despre această mașină sunt contradictorii, mai multe surse oferind date care se contrazic între ele, deși informații despre proiect au apărut, în acea perioadă, și în presa internațională. Se vorbea, în 1998, că o nouă berlină compactă Dacia va beneficia și de motorizări coreene Hyundai - rival al celor de la Daewoo care preluaseră fabrica de la Craiova. Acesta era rezultatul unui joint-venture semnat în 1997, iar D33 ar fi trebuit să ajungă în showroom-uri în 1999-2000.

La acea vreme, Constantin Stroe, președinte Dacia în perioada respectivă, spunea că noul model va putea concura cu alte berline compacte produse de mărci străine, având avantajul prețului. Acesta se învârtea în jurul a 5.000 dolari, conform unor surse. O altă parte a acestui joint-venture prevedea și producția de Hyundai-uri Accent la fabrica de la Mioveni, cât și grupuri motopropulsoare.