Un șofer prins drogat la volan nu i se va mai putea face dosar penal decât dacă analizele atestă, ulterior, că acesta într-adevăr se afla sub influența unor substanțe psihoactive care i-au afectat capacitatea de a conduce. Decizia a fost adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Condusul sub influența drogurilor: Ce spune noua lege și ce trebuie să știe șoferii
Consumul de substanţe psihoactive la volan este infracţiune doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei", se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, după cum notează Agerpres.
Instanţa supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
"În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?".
De asemenea, Instanţa supremă trebuie să răspundă la întrebarea: "Dacă dispoziţia 'aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive', din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?".
Concret, sesizările se refereau la modul în care trebuie interpretată sintagma "persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive", respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracţiunea de conducere a unui autovehicul sub influenţa drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infracţiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului), în cazul căreia îmbibaţia alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislaţia nu prevede o limită a cantităţii de substanţe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.
Dreptate pentru șoferii nevinovați care nu vor mai fi pedepsiți că au consumat medicamente uzuale
Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamanţii susţin că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice, în cantităţi infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool.
Au existat instanţe din ţară care au dispus condamnarea şoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influenţa acestor substanţe, iar alte instanţe au dat soluţii de achitare.
În practică, au existat situaţii în care examenele clinice, buletinele toxicologice şi expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităţilor de percepţie spaţio-temporale, atunci când valoarea substanţelor psihoactive era foarte mic.
De asemenea, au fost şi cazuri în care substanţele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezenţa unor substanţe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta şi dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistenţă în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării şoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicaţie acută dispăruseră.
În astfel de cauze, probaţiunea este adeseori completată prin efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, pentru a se stabili dacă conducătorul auto se afla sub influenţa substanţelor psihoactive la momentul săvârşirii faptei, respectiv dacă capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectată negativ, raportat la starea indusă de consumul substanţelor psihoactive.
Ce spune Vlad Zaha despre noua decizie ÎCCJ
Trebuie menționat că, această nouă lege nu reprezintă în niciun fel o legalizare a condusului sub influența drogurilor, a explicat Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, pentru HotNews. Astfel, decizia ÎCCJ „scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase sau au consumat substanțe ilegale cu mult timp în urmă, și eficientizează actul de justiție lăsându-l să se concentreze doar asupra influenței reale”.
„Asta nu înseamnă că se instaurează praguri terapeutice sau praguri legale de condus sub influență, însă se deschide poarta spre a reglementa în sfârșit șofatul cu tratamente medicamentoase de care unii șoferi au nevoie tocmai pentru a NU fi un pericol – totul de la amfetamine pentru ADHD până la benzodiazepine sau antipsihotice – avem nevoie în continuare de aceste reglementări, care nu vin automat cu decizia ICCJ, și trebuie făcute prin lege”, a explicat el pentru sursa citată.
Presiunile de la societatea civilă au ajutat: "Nu mai pedepsiţi şoferi nevinovaţi, schimbaţi legea!"
Peste 34.000 de oameni au semnat petiţia "Nu mai pedepsiţi şoferi nevinovaţi, schimbaţi legea!", inițiată de Declic.
Comunitatea Declic, împreună cu medicii şi experţii, vor continua demersurile pentru introducerea în Codul Penal a unor praguri care să le ofere predictibilitate celor aflaţi sub tratament sau care consumă medicamente din lista celor ce pot afecta capacitatea de a conduce.
„Decizia ÎCCJ ne aduce mai aproape de o politică antidrog justă. Cei care sunt cu adevărat afectaţi să fie pedepsiţi conform legii, însă cei care au doar reziduuri de substanţe în corp, din cauza unor medicamente, tratamente sau consum mai vechi de substanţe, care nu le afectează capacitatea de a conduce, nu ar trebui să fie pedepsiţi penal. Astfel, eficientizăm munca justiţiei de a face dreptate cu celeritate şi bazat pe expertize medico-legale ştiinţifice, nu pe o simplă prezenţă a unei substanţe sau a alteia”, a declarat Vlad Zaha - expert criminolog, potrivit Agerpres.
În urma deciziei ÎCCJ, va fi nevoie de o metodologie care să uniformizeze expertizele medico-legale.
„Soluţia ÎCCJ redă importanţa expertizei medico-legale, de care până acum nu se ţinea întotdeauna cont în anchete, evaluarea relevanţei ei de către organele judiciare fiind aleatorie. Este un câştig, prin faptul că justiţia revine la un mijloc de probă modern - cel al expertizei. De aceea, va fi nevoie de adoptarea cu celeritate a unei metodologii care să uniformizeze expertizele medico-legale”, a spus Gabriel Gorun, medic legist.
