În ultimii 35 de ani, multe voci au deplâns „distrugerea” industriei autohtone, cu toate ramurile clădite în perioada comunistă și care n-au supraviețuit trecerii dificile la capitalism. În toți acești ani, nume grele de dinainte de '89 au dispărut, dar unele ar putea să revină pe piață, mai ales în sectorul auto. Wall-Street.ro a vrut să afle cum readuci în actualitate un nume care nu a mai fost folosit de zeci de ani și de care generația tânără cel mai probabil nu a auzit. Este doar nostalgie sau mai mult de atât?
Tranziția la vehicule electrice, catalizator pentru relansarea brand-urilor trecutului
Sursă foto: Zvelt Motors
În 2020, compania autohtonă Zvelt Motors a intrat pe piața vehiculelor comerciale electrice ca importator al producătorului chinez Foton. Acesta din urmă produce, încă din 2008, camioane și alte tipuri de vehicule cu propulsie alternativă, modelele sale fiind vândute în peste 110 țări din lume.
Sergiu Bolocan, Business Development Zvelt Motors, a explicat că această experiență l-a ajutat să înțeleagă că există un interes în România pentru acest tip de vehicule, dar și că trecerea la propulsia electrică poate fi calea de a veni din nou cu niște nume pe care românii le cunosc, dar care nu au mai fost folosite de ani de zile.
„Ne-am dat seama că există oportunitatea de a renaște brand-urile noastre vechi,” a spus acesta. „Noi am avut mai multe mărci puternice, iar una dintre ele este TV - Tudor Vladimirescu.” Acest nume a fost readus în actualitate anul acesta, în martie, odată cu lansarea furgonetei pe baterii TUDOR TV-30e, un model construit în China, dar care va fi vândut la noi sub sigla TV.
Despre TV-30e vom vorbi pe larg într-un alt material dedicat, modelul fiind doar primul dintr-o gamă ce va include și alte versiuni. Dar ținta Zvelt Motors nu este doar de a reînnoda istoria mărcii TV, ci de a face același lucru și cu alte mărci din trecut.
Evident, Dacia nu are nevoie de un asemenea ajutor, cel mai puternic constructor auto din țară fiind salvat în anii '90 de Renault. Operațiunea, deși văzută cu ochi critici la acea vreme - mai ales de cei care sperau că Dacia va fi preluată de Volkswagen - s-a dovedit a fi un succes, în 2024 cea mai vândută mașină nouă în Europa purtând sigla Dacia. Totuși, alți producători nu au avut același noroc, iar tranziția către democrația originală și capitalism i-a pus pe butuci.
Cum dezvoltarea unei mașini noi cu propulsie tradițională, adică cu motoare termice, este foarte costisitoare, trecerea la EV-uri a reprezentat momentul perfect pentru Zvelt Motors să se implice. Altfel, costurile ar fi fost mult mai mari, iar revenirea TV-ului sau a camioanelor DAC poate că nu ar fi fost posibilă. În contextul actual, o companie Zvelt Motors poate importa din China vehicule și le poate comercializa pe alte piețe sub un alt brand, putând și să asambleze local vehiculele din kit-uri CKD. Acest pas este văzut ca următorul în strategia de dezvoltare pe care ne-a creionat-o Bolocan.
Cum s-au obținut licențele pentru nume
„În China există mai mulți producători care oferă deja vehicule cu un nivel de calitate acceptabil pentru piața europeană, dar acești producători nu sunt îndeajuns de mari pentru a intra pe cont propriu pe piața noastră. În plus, modelele au tot felul de denumiri pentru piața chineză și aici intervenim noi cu rebranding-ul, la fel cum face Dacia cu Spring”, a explicat Bolocan, cel care a adus franciza Dodo Pizza în România.
Acesta spune că numele de Tudor, dar și sigla TV erau „la liber”, nefiind proprietatea intelectuală a cuiva la momentul la care Zvelt Motors le-a înregistrat. „Tudor” a fost ales, în dauna numelui complet „Tudor Vladimirescu” (de unde și inițialele TV) deoarece este mai ușor de înțeles și, prin urmare, se pretează și pentru export.
În plus, numele Tudor are și el o rezonanță istorică pentru industria auto românească, deoarece utilitarele TV erau vândute sub această titulatură atunci când mergeau la export înainte de 1989. Majoritatea TV-urile pentru piețe străine erau făcute în România, la uzinele din București (cunoscute după 1993 ca Rocar, anterior Autobuzul București), dar unele utilitare au fost asamblate în Italia și în Portugalia, spune antreprenorul.
De menționat că și SUV-urile ARO au fost asamblate în Portugalia sub brand-ul „Portaro”, cu care au participat și în Raliul Dakar. De asemenea, strategia comuniștilor de a schimba numele unor modele pentru piețele de export s-a extins și asupra mașinilor Dacia. De pildă, Dacia 1310 era cunoscută în Marea Britanie ca Dacia Denem, iar ARO 10 era vândut ca Dacia Duster.
Bolocan consideră că Zvelt Motors nu a avut o idee „inovatoare” când a revitalizat marca TV, deoarece acest lucru putea fi făcut de oricine, numele fiind oricum în memoria colectivă a celor care au prins vremurile în care TV-urile erau singurele utilitare de pe străzile României.
Un posibil proces cu Skoda a fost evitat
„Noi credeam că va trebui, într-un fel, să ne luptăm pentru înregistrarea acestei mărci. Skoda are înregistrată marca Tudor, dar pe turisme. Noi nu avem nicio tangență cu mașinile mici. Noi am înregistrat marca Tudor pentru vehiculele de marfă (n.r. transport de marfă și de persoane, cu peste opt locuri)”, a rememorat omul de afaceri. „[Cei de la Skoda] n-au contestat, n-au fost nicio opoziție. Tudor era un prototip din anii 2000, dar care nu a intrat în producție”.
Numele este considerat a fi potrivit și pentru că sună bine în mai multe limbi, fără să aibă vreo conotație nepotrivită pe vreuna dintre piețele de export pe care le vizează Zvelt Motors. Au existat, de-alungul aniilor, mașini care au avut probleme comerciale în anumite țări din cauza numelui utilizat - cum este și celebrul caz al SUV-ului Mitsubishi Pajero.
„În lumea auto, ai nevoie de un nume scurt, laconic”, spune Bolocan. De aici și dorința de a repune pe picioare un alt nume peste care s-a pus praful: DAC.
DAC a fost cumpărat de la Roman-Brașov, care în mod surprinzător încă există
Sergiu Bolocan, cel care își dorește să readucă pe străzi vehiculele DAC și TV. Sursă foto: Sergiu Bolocan
„Tot anul trecut noi am cumpărat și marca DAC de la Roman-Brașov. Aceasta este o altă marcă scurtă, clară, cu ramificații cunoscute în istorie,” a spus cel care se ocupă de dezvoltarea afacerii Zvelt Motors. Povestea mărcii începe în anii '80, după ce contractul dintre producătorul german de camioane MAN și Uzina de Autocamioane Brașov a expirat.
Prin acest contract, România comunistă a putut produce, sub brand-ul Roman, camioane pe mecanică MAN, dar legătura s-a rupt în 1984. După acest moment, românii au continuat să producă aceleași tipuri de camioane, dar sub numele DAC. Acesta a fost utilizat pentru toate modelele asamblate la Brașov în perioada 1984-2005.
Uzina de la Brașov s-a privatizat în 2004, iar noii proprietari au decis ca producția să continue, dar s-a dorit revenirea la numele original Roman, nume pe care-l purta însăși fabrica. Totuși, drepturile intelectuale pentru marca DAC au rămas în posesia Roman-Brașov până în zilele noastre, iar Bolocan spune că are încredere mare în succesul renașterii acestei mărci.
„La noi, marca DAC are o greutate mai mică [decât Roman], deoarece nu s-au mai produs vehicule sub această titulatură de mai multă vreme. Dar, la nivel european, cred că avem o greutate mai mare cu brand-ul DAC, pentru că nici nu interferăm cu MAN în vreun fel și, în plus, este și această încărcătură istorică - vezi dacul de pe Columna lui Traian de la Roman,” a spus Bolocan.
De ce ARO sau Oltcit nu sunt în vizorul Zvelt Motors
Sursă foto: Oltcit
Pe lângă vehiculele utilitare de la mărci din trecut, foarte îndrăgite de români au fost și mașinile și SUV-urile produse de Oltcit și ARO. Primele erau hatchback-uri asamblate în uzina de la Craiova care, astăzi, este operată de Ford Otosan.
Producția micuțelor Oltcit-uri a încetat la mijlocul aniilor '90, după ce fabrica a fost preluată de coreenii de la Daewoo, deși gigantul asiatic - care ulterior a intrat în faliment - promisese că va continua producția lui Oltcit în paralel cu propriile sale modele.
De asemenea, ARO a intrat în faliment la începutul aniilor '00, după ce o preluare de către omul de afaceri american John Perez nu a dat roade, iar fabrica din Câmpulung Muscel nu și-a mai putut plăti angajații. La acel moment, statul român a încercat să găsească investitori pentru ARO, iar Perez însuși susține că a dat pe fabrică mai mult decât ar fi valorat ea cu adevărat. Alte voci îl acuză pe acesta că ar fi fost în mijlocul unui complot de a devaliza uzina musceleană, după ani de zile de pierderi.
În prezent, Sergiu Bolocan nu este interesat de niciuna dintre aceste mărci, iar motivul este simplu: Zvelt Motors nu are în vedere intrarea în segmentul modelelor mici, deoarece investiția ar fi mult mai mare decât în cazul vehiculelor comerciale. Acestea din urmă pot fi vândute direct, pe modelul business-to-business, care nu funcționează în cazul mașinilor personale.
Comerțul cu mașini mici (și SUV-uri) se bazează pe o rețea de dealeri și service-uri, pe lângă costurile asociate distribuirii fiind și cele legate de marketing, care sunt mult mai mari.
De aceea, Zvelt Motors se ține departe de aceste segmente, concentrându-și resursele pe viitor către ramura comercială, pe care o vede ca fiind cu potențial de creștere în România, mai ales după ce și-a „făcut mâna” cu experimentul Foton.
Care sunt planurile de viitor pentru DAC și TV Tudor
Vechile modele TV sunt o inspirație pentru noua generație, dar, pentru moment, nu și la nivel estetic. Sursă foto: Wall-Street.ro
„Practic, marca Tudor va rămâne pentru vehicule comerciale mici, de până în 3,5 tone, pentru că așa a fost mereu, iar sub marca DAC se vor vinde vehicule comerciale grele, de peste 3,5 tone, inclusiv camioane, autobuze sau vehicule pentru administrația publică”, a explicat reprezentantul Zvelt Motors.
Acesta spune că, pentru început, vehiculele vor fi aduse din China, deja asamblate. Totuși, se dorește ca producția să fie localizată, într-o uzină din Brașov. Pentru a trece la acest pas, însă, este nevoie ca vânzările să atingă un anumit nivel care să susțină această investiție.
Bolocan estimează că abia după ce se vor vinde cel puțin 1.000 de bucăți anual din utilitara Tudor va avea sens ca modelul să fie asamblat local, din kit-uri CKD. Acesta susține, însă, că a atras deja alături de el mai mulți ingineri interesați să facă R&D în țară pentru a aduce o valoare adăugată modelelor dezvoltate de chinezi. Se discută nu doar executarea unor facelift-uri camioanelor sau utilitarelor din China, dar și alte îmbunătățiri pentru ca valoarea adăugată să rămână în Europa.
Primele camioane sub brand-ul DAC ar trebui să fie dezvăluite în a doua jumătate a acestui an, când Zvelt Motors își propune să prezinte și un van mai mare sub marca Tudor. În prezent, există negocieri cu mai multe companii interesate să utilizeze van-ul Tudor, în timp ce vehiculele mai grele făcute sub marca DAC ar putea fi văzute în viitor în parcul unor primării, fiind disponibile și versiuni de tip cisternă pentru spălat străzile, dar și vehicul de salubritate.
