Comisia Europeană a decis miercuri să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere către România şi alte state membre UE, pentru nerespectarea obligaţiei de implementare a sistemului de depozitare temporară pentru transport aerian şi a sistemului naţional de import, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, scrie Agerpres.
Documentele au fost trimise Cehiei, Danemarcei, Greciei, Austriei, României şi Slovaciei. Statele membre erau obligate să dezvolte şi să facă aceste sisteme operaţionale, inclusiv prin asigurarea migrării depline a sistemelor relevante ale operatorilor economici, până la 31 decembrie 2023, în conformitate cu Codul vamal al Uniunii (Regulamentul UE nr. 952/2013) şi cu programul de lucru privind CVU (Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2879 a Comisiei).
Lucrurile se complică pentru vameși odată cu intrarea în Schengen. Șeful Vămilor anunță controale aleatorii la granițe
România a intrat complet în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, la mai puțin de un an de când ni s-a permis libera circulație pe cale aeriană și maritimă. Acest lucru va însemna libera circulație a persoanelor, un beneficiu primit cu brațele deschise de români, dar care va aduce noi provocări pentru zona vamală. Marcel Mutescu, Președinte la Autoritatea Vamală Română, spune că protejarea granițelor Uniunii Europene - cu Ucraina și Republica Moldova - va avea acum mai multă importanță: „nu va mai exista pârghia de control spre Ungaria sau Bulgaria”. Totodată, șeful vămilor anunță că vor exista controale aleatorii în vămile către celelalte state Schengen.
După mulți ani de așteptare, România va adera complet la spațiul Schengen începând cu începutul anului 2025. De-a lungul anilor, România a visat să facă parte din grupul țărilor care beneficiază de libera circulație, însă a întâmpinat obstacole din partea Austriei și Olandei. Decizia care permite României să intre în Spațiul Schengen a fost adoptată în contextul în care Ungaria deține președinția Comisiei Europene.
„Acum că au dispărut controalele poliției este mult mai important controlul pe care îl facem la granița externă a Uniunii Europene. Dacă până acum se puteau opri în Ungaria, această pârghie nu mai există. Vom avea o prezență permanentă la granițele cu Ungaria și Bulgaria unde vom face controalele aleatorii” a declarat șeful vămilor.
Ce trebuie să facă România?
Sistemul electronic de depozitare temporară permite depunerea electronică a declaraţiilor relevante şi reprezintă una dintre etapele esenţiale pentru a asigura supravegherea mărfurilor care intră în UE. Odată ce aceste declaraţii sunt lansate electronic, sistemul naţional de import se asigură că măsurile relevante, atât fiscale, cât şi nefiscale, se aplică mărfurilor importate în UE.
Asigurând interconexiuni cu diverse alte aplicaţii naţionale, sistemul naţional de import joacă un rol central în asigurarea, printre altele, a colectării eficace a veniturilor şi în protecţia intereselor financiare ale UE, precum şi în aplicarea interdicţiilor/restricţiilor la nivelul UE şi la nivel naţional în legătură cu importul de mărfuri.
În consecinţă, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Cehiei, Danemarcei, Greciei, Austriei, României şi Slovaciei, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Ce va face Comisia dacă România nu își pune la punct sistemele vamale?
De asemenea, Executivul comunitar a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Danemarcei, Franţei, Ciprului, Austriei, Portugaliei şi României pentru netransmiterea datelor vamale complete Comisiei.
Aceste state membre trebuiau să transmită Executivului comunitar date vamale specifice prin intermediul SURV3, un sistem digital operat de UE, accesibil autorităţilor vamale naţionale, până la 1 ianuarie 2024, în conformitate cu Codul vamal al Uniunii şi cu Regulamentul de punere în aplicare a acestuia (APA-CVU, Regulamentul nr. 2015/2447).
Sistemul informatic SURV3 asigură colectarea şi monitorizarea datelor vamale în întreaga Uniune Europeană, facilitând aplicarea uniformă a controalelor vamale, gestionarea eficace a riscurilor şi respectarea măsurilor la frontierele UE. CVU şi actul de punere în aplicare a CVU impun statelor membre să transmită SURV3 un set de 57 elemente de date standardizate într-un format specificat.
Cu toate acestea, în pofida termenelor iniţiale şi prelungite pentru a se conforma acestor cerinţe, statele membre în cauză continuă să utilizeze formate depăşite şi seturi de date reduse. Această neconformitate compromite eficacitatea şi fiabilitatea atât a operaţiunilor vamale ale UE, cât şi a cadrelor de reglementare care le sprijină, precizează CE.
În consecinţă, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Danemarcei, Franţei, Ciprului, Austriei, Portugaliei şi României, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
