În așteptarea lansării programului Rabla din acest an, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a oferit din nou asigurări că există un acord în coaliție care permite bugetarea unei sume de 200 de milioane de lei pentru componenta dedicată persoanelor fizice. Pentru persoanele juridice de drept private și, respectiv, pentru Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT-uri), ar trebui să fie luată o decizie în zilele următoare, a transmis ministrul, la Digi24.
Când începe Rabla anul acesta
În 2025, pe primele șapte luni ale anului, piața auto a înregistrat un recul de peste 20 de procente față de aceeași perioadă a anului anterior, conform cifrelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Aceasta subliniază că unul dintre principalele motive din spatele interesului scăzut al românilor în mașini noi este amânarea programului Rabla.
De la lansarea acestui program de înnoire a parcului auto național, în urmă cu 20 de ani, în 2025 am asistat la contraperformanța de a nu avea un program funcțional la jumătatea anului, ceea ce înseamnă că industria a pierdut șase luni în care vânzările puteau fi consolidate cu ajutorul subvențiilor oferite de stat.
În acest context, ministrul Mediului a transmis din nou că măsuri legate de restartarea programelor de mediu - deci și a programului Rabla - derulate de Administrația Fondului de Mediu (AFM) vor fi incluse în pachetul al doilea de măsuri, ce va fi gata până la finele lunii în curs. Anterior, Buzoianu declarase că a „salvat” programul Rabla pe anul acesta, găsind sursa de finanțare cel puțin pentru subvențiile aferente persoanelor fizice.
„Sper, mai ales că toate partidele și-au arătat intenția de a trece cât mai rapid posibil pachetul doi de măsuri, că până la adoptarea pachetului doi de măsuri ar trebui să avem inclusiv deciziile pe toate programele AFM. Deci, cu atât mai mult cu cât toate partidele și-au arătat interesul de a adopta cât mai rapid acest pachet, cu atât mai mult ar trebui să ne încadrăm în acest termen”, a spus șefa de la Mediu.
„Pe partea de persoane fizice, știm sigur că decizia din coaliție este că se va lansa acest program. Bugetul pe care noi l-am discutat până în momentul de față este de 200 de milioane de lei. Pentru celelalte programe vom avea, sper, chiar înainte de pachetul doi de de măsuri, o decizie finală pe toate programele”, a adăugat ea.
Totuși, Buzoianu nu a oferit o dată fixă la care vor începe înscrerile persoanelor fizice, în contextul în care acestea au fost suspendate cu mai puțin de 24 de ore înainte de momentul în care s-ar fi dat, în mod normal, drumul la înscrieri. Asta după ce, deja, persoanele juridice de drept privat și UAT-urile avuseseră deja acces pe platforma digitală dezvoltată de AFM și, deci, antamaseră deja achiziția a diverse mașini, proces care a fost de asemenea înghețat până la noi ordine.
De aceea, producătorii auto - prin vocea APIA, dar și separat - au criticat lipsa de comunicare și claritate a autorităților, care nu oferă informații oficiale, bazate pe acte, directive, hotărâri de Guvern sau alte tipuri de acte normative. Practic, la ora actuală, avem în continuare doar declarații de presă făcute fie pe rețelele sociale, fie la televizor.
Rabla și-a făcut deja treaba, conform ministrului Mediului
Chiar dacă Rabla nici nu a început în 2025, Diana Buzoianu a susținut că, în cei 20 de ani de existență, Rabla și-a făcut deja treaba, din punctul de vedere al componentei de mediu, privită prin prisma jaloanelor din PNRR.
„Este un obiectiv de mediu. În același timp, noi avem astăzi o țintă în jalon PNRR care a fost atinsă, de 250.000 de mașini casate. A fost condiție în PNRR. Deci, practic, în anii care de când a intrat în vigoare PNRR până în ziua de astăzi.”
Acum, principala problemă este sursa de finanțare necesară pentru Rabla. Inițial, bugetul pentru persoane fizice, la fel ca și pentru cele juridice (firme), era de 610 milioane de lei, dar autoritățile au mai găsit acum doar 200 de milioane, adică o treime.
„Avem Fondul social pentru climă, unde se pot gândi programe inclusiv pe Rabla, și atunci să mutăm pe fonduri europene acest program care să aibă și continuitate pe mai mulți ani de zile, pentru că Fondul social pentru climă este gândit pe 4 ani de zile”, a spus ministrul. Aceasta se referă la faptul că trebuie cheltuiți câți mai puțini bani de la buget pe aceste programe și de aceea ar fi ideal dacă anvelopa bugetară ar putea fi asigurată din bani europeni.
Asociațiile de profil, atât APIA cât și ACAROM, au arătat însă în trecut că programul Rabla se „achită” singur nu doar prin faptul că produce bani la buget din taxele plătite de comercianții de mașini noi, ci și prin faptul că este susținut din fondurile provenite din creditele verzi la nivel european.
„Programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării şi de creştere a siguranţei în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcţionare, cât şi un vector de dezvoltare economică", se menţionează într-un comunicat APIA.
Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în "Rabla Plus", dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
În paralel, prin "Rabla Clasic", statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 17.534 de autoturisme şi a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câştig net de peste 55 de milioane de lei.
Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.
Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, adoptat prin asumarea răspunderii
Recent, premierul Ilie Bolojan a confirmat că pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii Guvernului şi speră că va fi adoptat la finalul lunii august.
„Pachetul 2 are cinci elemente importante. Sunt două zone structurale, cum sunt propunerile de reformă în sănătate şi în administraţia publică locală cu impact structural mare, şi celelalte trei care vin să corecteze nedreptăţi şi să creeze condiţii mai bune pentru încasarea impozitelor, legislaţia privind pensionarea magistraţilor în aşa fel încât să întrerupem pensionarea la 48 de ani şi acordarea unor pensii care sunt la nivelul salariilor,” a spus Bolojan.
De asemenea, mai există și „partea de limitare a câştigurilor în companiile de stat, reducerea numărului de membri în Consiliile de Administraţie şi îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă în aşa fel încât aceste companii să fie administrate mai bine. A treia componentă este componenta de fiscalitate, de insolvenţă", a adăugat premierul.
El a subliniat că, dată fiind complexitatea acestui pachet de măsuri şi mărimea lui, nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii, în termeni reali.
"Eu sper că până la finalul lunii acesteia, cu toate întârzierile pe care le avem din cauze obiective sau subiective, el va fi adoptat. (...) Dacă nu adoptăm acest pachet, vom ajunge din nou în situaţia în care vom intra într-o fundătură", a menţionat acesta.
