Un program Rabla unic și predictibil. Asta își dorește Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), care este în prezent în discuții cu Ministerul Mediului şi Administraţia Fondului pentru Mediu pentru a "desena" noul program, a afirmat secretarul general Adrian Sandu.
Programul Rabla ar putea fi multianual, dacă se merge pe propunerea ACAROM
„Noi susţinem un program multianual, un program pe cinci ani, cum erau "cincinalele" pe vremuri, să ştim sigur ce se întâmplă. Asta deoarece dorim predictibilitate, aşa cum declarăm de fiecare dată. Vrem predictibilitate fiscală, legislativă, reglementară, pentru că e prima bază a dezvoltării pe principii sănătoase a unui business,” a explicat Sandu, citat de Agerpres.
„În ceea ce priveşte Programul "Rabla", ne dorim să fie un singur program, să nu mai avem Programul "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus", care să înceapă cât mai repede. În privinţa valorii ecobonusului, aceasta încă nu este stabilită. Există discuţii la nivelul Ministerului Mediului şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru o valoare a ecotichetului oferit atât pentru achiziţia de vehicule electrice sau vehicul hibride sau cu altă propulsie, gen GPL sau benzină,” a adăugat acesta.
„Nu vor mai fi incluse vehiculele pe motorină, cel puţin aşa s-a discutat şi aşa s-a convenit. Sperăm să fie o sumă care să mulţumească cât mai mulţi clienţi", a declarat Sandu. În trecut, prin vocea unei alte asociații de profil, respectiv Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule din România (APIA), s-a exprimat dorința de creștere a valorii ecotichetului de la cei 5.100 de euro oferiți în 2024.
În cadrul unei întâlniri cu presa, Dan Vardie, președinte APIA, a transmis că propunerile Asociației au fost primite cu deschidere de către ministrul Mediului, acesta acceptând argumentele prezentate de APIA în favoarea creșterii valorii subvențiilor. Vardie a adăugat și că valoarea agreată de către guvernanți ar fi apropiată de cei 8.500 de euro propuși de APIA, dar o cifră oficială va fi făcută publică de autorități.
În trecut, ministrul Mediului Mircea Fechet a arătat că susține o creștere a valorii ecotichetului. „Îmi doresc ca valoarea ecotichetului la autoturismele electrice să crească, reamintesc că aceasta a scăzut anul trecut de la 10.000 la 5.000 de euro, ceea ce a descurajat, cel mai probabil, mulți români să achiziționeze un autoturism electric,” spunea ministrul Fechet, în ianuarie.
ACAROM: Valorea ecotichetului Rabla va crește doar dacă va fi acoperită din certificate verzi
„"Ce observăm astăzi şi ce am observat anul trecut este că scăzând ecobonusul pentru vehicule electrice de la 10.000 la 5.000 de euro, automat şi piaţa a scăzut cu circa 32%. Automat, bonusul nu a fost suficient de atractiv pentru clienţii potenţiali de vehicule electrice,” a explicat Sandu.
„Noi ne dorim să fie ceva mai mare de 5.000 de euro, dar nu ştim la cât se va ajunge. Depinde şi de Ministerul Finanţelor, depinde şi de Ministerul Mediului. Dacă noul program va fi acoperit prin certificate verzi, poate fi o sumă mai importantă. Dacă suma va fi acoperită de la buget, după cum vedem Ordonanţa "Trenuleţ", nu prea sunt bani la buget,” a adăugat secretarul general ACAROM.
Totuși, APIA a transmis că, cel mai probabil, bugetul programului Rabla, chiar și la comun (adică fără separarea între Rabla Plus și Rabla Clasic) nu va scădea față de nivelul din 2024.
Anul trecut, bugetul pentru Rabla Clasic și Rabla Plus a fost de 1,3 miliarde de lei (260 milioane de euro), iar o bună parte din aceste fonduri nu au fost consumate. Astfel, am putea vedea un Program Rabla care începe mai repede, dar are și un buget mai mare sau similar.
Conform prognozei realizate de APIA, în 2025, piaţa generală de autovehicule noi înmatriculate nu va mai fi în creştere ca în ultimii trei ani, fiind estimată o uşoară scădere de 0,4%, cu un număr de 179.000 de unităţi comercializate.
În acelaşi timp, autovehiculele "electrificate" vor avea o creştere de 34,6% faţă de 2024, înregistrând un ritm mult mai intens decât în anii precedenţi, tendinţă ce va direct influenţată de viitoarele condiţii de subvenţionare ce vor fi stabilite prin Programul "Rabla 2025".
ACAROM: PIB-ul României, susținut masiv de industria auto
„Industria auto a fost, este şi va continua să reprezinte unul dintre principalele sectoare economice ale României. Cifra de afaceri generată, în 2023, a atins valoarea de 33 de miliarde de euro, adică aproximativ 13% din PIB-ul României şi un procent la export de peste 27% în totalul exporturilor naţionale”, a transmis Sandu.
„Pentru 2024 n-am primit încă bilanţurile pe final de an, sperăm să avem o creştere la fel, undeva la 35 de miliarde de euro, cifră de afaceri, bazându-ne pe faptul că producţia la Dacia a fost una bună, iar la Ford a fost una în creştere. La finalul anului 2024, am înregistrat o creştere de 9,17% a producţiei de vehicule, la 560.000 de unităţi,” a adăugat acesta.
România este la momentul actual pe locul cinci în Europa ca producţie de autoturisme. În România se fabrică 5% din totalul maşinilor înmatriculate în Uniunea Europeană, deci stăm bine şi foarte bine în ceea ce priveşte exportul.
De asemenea, ACAROM a negat că balanța dintre importurile sectorului auto românesc și exporturi ar fi negativă, părere împărtășită și de APIA. „România exportă mult mai mult decât importă. Importăm componente, vehicule noi pe piaţa din România, dar exportăm mult mai mult. Exportul este undeva la aproximativ 30-31 de miliarde de euro, iar importurile sunt de maximum 23-24 miliarde de euro. Suntem undeva într-o pasă bună,” a explicat secretarul general ACAROM.
ACAROM: Infrastructura rutieră din România are nevoie de îmbunătățiri pe toate planurile
„Acum ne putem bucura că, într-adevăr, avem un transport mai fluid, dar rămâne zona de vamă între Turcia şi Bulgaria, dat fiind faptul că aprovizionăm o serie de componente din Turcia, dar şi exportăm prin Turcia şi în Turcia vehicule. Acolo mai sunt timpi de aşteptare destul de ridicaţi", a menţionat Adrian Sandu.
„"Trebuie să spunem, în mod evident, că nu avem nevoie doar de infrastructură de transport rutier, nu avem nevoie doar de autostrăzi, ci avem nevoie de cale ferată adusă la un standard corespunzător. Vedem şi aici că se mişcă lucrurile, dar ceva mai încet, fiindcă avem magistralele de transport unde încă există restricţii de viteză de 20 - 30 km/h,” a punctat acesta.
„Viteza de transport marfă în România este mult, mult scăzută faţă de cea din vestul Europei. Deci, mergem până la vamă cu maxim 25 km/h, viteză medie transport marfă, după care creştem la 40-60 de kilometri, viteză medie, incluzând timpii de aşteptare şi de tranzit. Avem nevoie de upgradarea reţelei de transport feroviar atât spre vestul Europei, cât şi spre est, spre port, fiindcă folosim intensiv Portul Constanţa ca transport atât al autovehiculelor produse în România, cât şi pentru componente", a afirmat reprezentantul ACAROM.
