Dacă ești părintele, adoptatorul, persoana care are un copil în încredințare și te afli în situația, pe care toată lumea o trăiește în acest moment, de a nu putea merge la muncă pentru că toate instituțiile de învățământ și îngrijire a minorilor sunt închise, atunci trebuie să te gândești care ar fi cea mai bună opțiune. Soluția trebuie să fie bună din punct de vedere bănesc, dar totodată trebuie să te asiguri că nu îți pierzi nici locul de muncă.

Pentru a putea analiza această situație, avocatul Alina Roșca, arată că în primul rând trebuie să clarificăm dacă ne aflăm sau nu în una dintre următoarele situații:

  • de a putea presta muncă de la domiciliu sau telemuncă;
  • de a fi în concediu pentru creșterea copiilor (conform OG nr. 111/2010 și a Legii 132/2011);
  • de a fi asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • de a fi în concediu fără plată sau odihnă;
  • celălalt părinte nu realizează niciun fel de venit din salariu sau activități asimilate salariului, de orice natură și care sunt taxabile;
  • celălat părinte a solicitat și el la locul de muncă zile liber pentru a sta cu minorul acasă;
  • de a fi în șomaj tehnic.

Dacă nu ne aflăm în niciuna dintre situațiile de mai sus atunci probabil că vom mai rămâne cu o singură întrebare esențială. Ce ar fi mai bine pentru mine? Să întru în șomaj tehnic conform Decretului 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritorul României sau să solicit zile libere pentru supravegherea copiilor conform Legii nr. 19 din 2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unitătilor de invățământ?

Alegerea, în primul rând cred, că trebuie discutată cu angajatorul, de la caz la caz, pentru că în acest moment dificil trebuie luate în calcul nu numai situația personală, ci și capacitatea pe care un angajator o are în mod real. În principal, trebuie știut și înțeles că un angajator, pe perioada stării de urgență, poate întrerupe temporar activitatea prin încadrarea a maxim 75% dintre angajați cu contracte individuale active, în șomaj tehnic”, a explicat Roșca.



În cazul șomajului tehnic angajatul poate obține 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, indemnizație care este suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Pe această perioadă, angajatorul nu poate înceta contractual individual de muncă, chiar dacă se află în stare de imposibilitate financiară, ci doar să le suspendă. Această inițiativă este instituită pentru a ajuta angajatorii să nu închidă unitățiile economice în această situație de criză și deci să nu întrerupă toatal circuitul economic. Pentru că în multe unități economice poate nu există un procent atât de mare de părinți care se încadrează în condițiile descise în Legea nr. 19/2020 atunci, dacă noi suntem un părinte din categoriile enumerate, poate este înțelept să lăsăm celorlați „locurile” care formează cei 75% acceptați de către Decretul nr.195/2020.

Citeste si:
Părinţii îşi vor putea lua zile libere și după încetarea stării de...
Părinţii îşi vor putea lua...

Prin urmare, începând cu data de 17.03.2020, părinții au dreptul să beneficieze de prevederile noii reglementări. Astfel, având în vedere faptul că legile nu se pot aplică retroactiv, aceste prevederi nu se pot aplica de la data de 11.03.2020, adică data de când a fost luată decizia de a se suspenda activitatea unităților de învățământ. Deși legiuitorul nu a stabilit un termen limită până când acest drept poate fi cerut de către părintele care va sta acasă cred că este esențial să nu întârziem începerea acestui demers.

Părinții care beneficiază de prevederile noilor reglementări sunt atât cei care activează în domeniul public, cât și în domeniul privat.

Angajatorii nu pot refuza acest drept al părintelui câtă vreme munca nu poate fi prestată la domiciliu sau felul muncii nu permite aplicarea dispozițiilor în legătură cu telemunca sau nu se află într-una dintre categoriile enumerate mai sus.

Cererea se face de un singur părinte către angajator, iar celălalt părinte trebuie să dea o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zilele libere ce i s-ar cuveni. Legea nu prevede obținerea unei adeverințe de la locul de muncă al celuilat părinte ci doar o declarație a acestuia, pe proprie răspundere din care să rezulte faptul că el nu a solicitat zilele libere pentru a supraveghea minorul. Ulterior, reprezentantul legal ai unității economice care va acorda zilele libere, va depune în vederea decontării, și o declarație pe proprie răspundere prin care va certifica că toti părinții, angajați, care au făcut această solicitare se încadrează conform cerințelor Legii 19/2020.

Citeste si:
Părinții, undă verde pentru a-și lua zile libere până la terminarea...
Părinţii îşi pot lua zile...

Pentru decontarea indemnizatilor plătite angajaților săi, angajatorul se va adresa agenției pentru ocuparea forțelor de muncă județene, și respectiv a municipiului București, cu o cerere însoțită de următoarele documente: lista angajaților care au beneficiat de zile libere, declarația angajatorului menționată mai sus, copii după statele de plată de unde să reiasă plată idemnizatiei și dovada plății contribuțiilor aferente lunii în care se plătește indemnizația.

Câți bani primesc părinții

Indemnizația pe care o vor încasa pentru fiecare zi în care stau acasă cu copilul reprezintă 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare. Există însă o limită: părintele nu poate încasa mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Având în vedere că luna martie are 22 de zile lucrătoare, iar salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilit prin Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este de 5.429 lei, inseamnă că părintele poate primi cel mult 185 de lei pe zi. Această indemnizație se plăteste din contul cheltuieli de personal, al unității economice, și se decontează la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă în termen 60 de zile calendaristice de la depunerea cererii de către angajator.

„Dar, în practică, am întâlnit mulți angajați care nu au un salariul mediu pe economie, dar nici minim, respectiv sunt plătiți cu 2.500 de lei net. Acest gen de părinte va primi 1.875 de lei, respectiv 85,23 lei pe zi. Această indemnizație se plătește din contul cheltuieli de personal, al unității economice, și se decontează la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă în termen 60 de zile calendaristice de la depunerea cererii de către angajator”, a explicat avocatul Alina Roșca.

Citeste si:
Ce ajutoare primesc firmele care reangajează salariaţii trimişi în...
Ce ajutoare primesc firmele...

Ea precizează că părinții trebuie să fie atenți și la definiția zilei libere. Zilele libere sunt zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.

Spre exemplu, în perioada vacanței școlare de primăvară din 05.04.2020-21.04.2020 părinții nu vor beneficia de zile libere plătite.

Deși a trecut un timp foarte scurt de când aceste două acte legistlative au fost promulgate am întâlnit deja erori în aplicarea lor, iar din acest motiv consider că o unitate economică trebuie să le pună în practică sub îndrumarea unui avocat, contabil dar și a unui specialist în taxe. De asemnea, cred că angajatul care își cere aceste drepturi va trebui să se asigure că ele vor fi implementate corect de către angajatorul său”, a precizat Roșca.

Sursa foto: shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Citește și
Unde te vezi peste cinci ani? Cu acest job poți ajunge să câștigi 20.000 de lei
Setari Cookie-uri