COVID-19 | Câți români sunt dispuși să se întoarcă la muncă în străinătate. Cum s-ar integra în piața muncii din România

Românii din diaspora reprezentau, înainte de izbucnirea pandemiei, forța de muncă mult dorită de companii, fiind una din soluțiile care ar fi contribuit la reducerea deficitului de talente cu care România se confrunta până în februarie 2020. Anul acesta, criza generată de răspândirea virusului SARS-COV-2 i-a lăsat pe mulți din cei plecați fără locuri de muncă, motiv pentru care o parte dintre ei s-au întors înapoi în România. Absorbția acestora în câmpul muncii vine, însă, cu mai multe compromisuri, de ambele părți.

Pe fondul incertitudinilor create de contextul epidemiologic și de restricțiile impuse de autoritățile din țară, dar și din regiune, tot mai puțini români aplică pentru un loc de muncă peste hotare. Astfel, în luna iulie au fost raportate aproximativ 23.000 de aplicări pentru joburi în străinătate, în scădere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele unui studiu realizat de eJobs, una din cele mai mai mari platforme de recrutare din România. Românii amână, așadar, reîntoarcerea la muncă în străinătate.

În măsura în care motivele care i-au direcționat spre o țară străină se vor regăsi în contextul local, românii vor decide să rămână. Dacă nu, compromisul va fi de scurtă durată și poate chiar deloc. Ar fi ideal să se creeze în baza experienței occidentale mai multe inițiative antreprenoriale sau un job mai valoros cu răbdarea de a se dezvolta in România, să poată folosi acea experiență ca baza de maturizare

Iuliana Leurent, CEO al Temps HR România, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară

(Re)Integrarea românilor din diaspora în câmpul muncii

Situațiile de criză necesită o adaptare la cerințele din câmpul muncii și la transformările survenite. În contextul unei reintegrări a românilor întorși din diaspora, în piața locală a muncii, provocarea revine atât candidaților de a aduce mai multă valoare la locul de muncă, cât și angajatorilor de a construi un mediu de lucru stabil și de încredere.

Citeste si:
Pippidi, reclamata la CNCD de soferul masinii anti-PSD
Alina Mungiu Pippidi,...
Citeste si:
8 remedii pentru ameliorarea durerii in gat
8 remedii pentru ameliorarea...

„Experiența de lucru este o valoare adăugată pentru toți cei care îi pot integra în echipele lor. Acum, poate mai mult decât înainte, angajatorii sunt mult mai atenți la cumulul de competențe, adaptabilitate și inițiativă. Curajul ar trebui să fie de ambele părți: candidatului de a crea valoare și a angajatorului de a construi un context de încredere”, a mai precizat Iuliana Leurent, pentru wall-street.ro.

„Nevoia te învață”

În lipsa unei palete de joburi care să le răspundă nevoilor imediate, precum și în absența unui strategii guvernamentale, mulți lucrători întorși în țară sunt nevoiți să ia în considerare posibiltatea unei reconversii profesionale, o experiență prin care sunt nevoiți să treacă și mulți șomeri care aveau deja un job stabil în România.

„Când nu facem acest lucru de la sine, «nevoia te învață». Pentru orice reconversie e nevoie să intri în contact cu nevoile și fricile tale. Cel mai înțelept este să înțelegi ce te motivează și să vizualizezi care este scopul tău în viață. Restul sunt doar mijloace, momente și experiențe (...) Va fi nevoie să ne educăm cum «să învățăm» și după vom ști cum să navigăm într-un context ambiguu. Acesta poate fi o oportunitate de a transforma pasiunea în scop”, a mai afirmat CEO-ul Temps HR România.

Numărul total al șomerilor din România era, la finalul lunii iulie 2020, de 283.939 de persoane, în creștere cu 23.272 comparativ cu luna iunie a acestui an, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Citeste si:
ANOFM: Cei mai mulți români fără loc de muncă în luna august au...
Mai mulți șomeri în luna...

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri