2020 a însemnat un an care a schimbat radical modul de a lucra pe mapamond, „munca de oriunde” devenind tot mai mult un lucru obișnuit. Dar după ce a trecut „luna de miere” a acestei noi realități, iar „remote working”-ul a ajuns o obișnuință, se pune întrebarea dacă prestarea serviciilor de la distanță a afectat în vreun fel cultura organizațională.
Munca de la distanță în România
În România, munca de la distanță a afectat cel mai puțin cultura organizațională în industria IT, în care angajații lucrează de mulți ani, în mod regulat, în sistem „Home Office”.
„Suntem parte integrantă a unui concern internațional. Mă bazez însă pe o echipă bine antrenată, capabilă să facă față unor situații dificile, cum este aceasta. Un număr tot mai mare de specialiști vor lucra de acasă. Costurile mari generate de infrastructura unor sedii de birouri generoase se vor converti în câștiguri suplimentare ale celor care vor reuși să flexibilizeze relațiile de muncă. Va avea loc o creștere a veniturilor personalului și o optimizare a structurii de costuri de infrastructură pentru angajatori”, apreciază Daniel Metz, CEO al NTT DATA Romania, furnizor de servicii IT de top.
Citeste si:
La Adobe Romania, care a anunțat că își va ține angajații acasă până în iulie 2021, s-a luat măsura de a fi contracarate eventualele consecințe asupra culturii organizaționale prin mărirea cu 50% a beneficiilor pentru starea de bine a celor 700 de angajați.
Intenția companiilor de a păstra neschimbată atmosfera de lucru chiar dacă mediul s-a modificat a dus la apariția unei „culturi a rezistenței”, pe care să o stăpânească angajații unei companii, deși au trecut la „munca de oriunde”. „Un lucru important este și separarea vieții private de cea de la birou în această perioadă – confidențialitatea conversațiilor, a parolelor, desfășurarea activității profesionale doar cu telefoanele, tabletele, calculatoarele, adresele de mail de la birou etc”, observă Mircea Bozga, Partener PwC România.
Citeste si:
Păstrarea culturii organizaționale a unei companii poate însemna și dorința acesteia de a măsura eficiența unei munci care nu se mai desfășoară în același loc, în condițiile în care Inspecția Muncii a transmis angajatorilor că e necesară o „modalitate de evidenţiere a orelor de muncă prestate de salariat” în munca remote.
„Normalizarea practicii work from home a schimbat complet situaţia, iar graniţa dintre muncă şi casă a devenit aproape inexistentă. Iar acest lucru face dificilă monitorizarea, înregistrarea şi controlul programului de lucru”, consideră Adrian Dinu, fondatorul companiei de software CREASOFT, furnizor de servicii neinvazive și imparțiale de monitorizare a telemuncii.
București – cel mai bun oraș pentru munca de la distanță
Inedit, chiar dacă în România noul mod de a lucra nu poate ajunge la valori similare celor din țările în care digitalizarea a început de mai multă vreme, Bucureștiul este cel mai bun oraș din lume pentru munca de acasă sau de la distanță, conform raportului Remote Working Index, realizat de Broadband Deals. Indexul a luat în considerare 50 de orașe din lume și a ținut cont de viteza Internetului, disponibilitatea serviciilor care livrează mâncare, numărul de joburi la distanță disponibile, costul unui laptop și costul vieții.
Citeste si:
În SUA, unde 42% din piața de muncă ajunsese să lucreze de la distanță în luna iunie, provocările au fost de a găsi soluții pentru consecințele inerente ale faptului că managementul și cei care lucrează în companie nu mai stau împreună. Astfel, pentru a se evita izolarea, sentimentul de solitudine ori de lipsă de apartenență la o organizație, companiile au stabilit un program riguros de întâlniri virtuale, iar sentimentul că angajatul a fost lăsat pe dinafară a fost contracarat printr-o serie de măsuri, inclusiv apelarea la instrumentul de chat denumit Slack, prin intermediul căreia ești „în buclă” și vizibil digital.
În Marea Britanie, unde circa jumătate din forța de muncă a ajuns să activeze prin „remote working”, rezultatele din sectorul tehnologic, unde exista oricum uzanța noii norme de lucru, au fost mai mult decât satisfăcătoare și n-au afectat cultura organizațională: 51% dintre angajați au confirmat că munca de acasă i-a ajutat să ajungă la un echilibru între viața profesională și cea personală, 34% dintre angajați au simțit un impact pozitiv în privința motivației de a lucra pentru companie, iar 37% dintre cei care lucrează de acasă apreciază că încrederea în raportul șef-angajat a avut un impact pozitiv. În general, organizațiile n-au avut de suferit, pe fondul creșterii productivității, a creativității, toate acestea, cu reduceri de costuri.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock/Drazen Zigic
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
