Lista celor mai importante modificări legislative din piața muncii, în 2020

Pandemia a obligat angajatorii să aibă o reacție rapidă în fața noilor transformări care au schimbat radical modul în care muncim, chiar dacă în ultimul sfert de an, piața muncii a dat mai multe semne de revenire. Vă prezentăm mai jos cele mai importante măsuri legislative pe care managerii, dar și antreprenorii le-au avut la dispoziție anul trecut pentru a face față împreună cu angajații lor la problemele aduse de criza sanitară.

Munca de acasă

Legislația muncii a fost puternic impactată de acest context epidemiologic nou creat, dar și de restricții impuse de autorități, prin ordonanțe militare și decrete prezidențiale, pentru a combate și pentru a limita răspândirea infecțiilor cu coronavirus, mai ales în toate spațiile în care s-ar putea crea ușor un focar.

De actualitate sunt, însă modificările care s-au menținut și până în prezent. Fără doar și poate, prima și cea mai importantă modificare a fost cea a inițierii muncii de la distanță și a telemuncii (cea pentru care cadrul legislativ a fost setat deja în 2018).

„Pandemia ne-a pus în niște situații pe care înainte le-am fi considerat extreme, cum ar fi opțiunea pentru derularea activității aproape exclusiv într-un registru de telemuncă. Și chiar și în aceste condiții am obținut rezultate bune, însă cu un efort considerabil la nivel personal și organizațional, care a presupus adaptarea rapidă la un alt mod de lucru – adoptarea de noi instrumente de lucru, dezvoltarea de noi rutine de lucru în echipa într-un timp foarte scurt.

Formula ideală pentru noi va fi o combinație dintre lucrul la birou și telemuncă, astfel încât să răspundem nevoilor organizației și ale colaboratorilor”, a declarat, pentru wall-street.ro, Alexandra Iorgulescu, Director de Resurse Umane în cadrul Deloitte România.

Citeste si:
Proiect de lege: Sambata ar putea sa devina zi lucratoare
Proiect de lege: Sambata ar...

Subvenționarea șomajului tehnic. Până când se va menține

După izbucnirea pandemiei în România, angajatorii care, din diferite motive economice, tehnice sau structurale, au decis să-și suspende temporar activitatea, au putut opta pentru varianta șomajului tehnic subvenționat de stat, menținută până la finalul lui 2020.

Angajatorii primesc subvenționarea indemnizației de șomaj tehnic în cuantum de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Guvernul condus anterior de Ludovic Orban a precizat în ultima lună din an că va prelungi acordarea șomajului tehnic (OUG 30/2020) pentru domeniile restricționate din cauza pandemiei COVID-19, până la 30 iunie 2021. Și noul premier în funcție, Florin Cîțu a anunțat menținerea subvenționării șomajului tehnic până la jumătatea lui 2021.

Modelul Kurzarbeit

Modelul german Kurzarbeit este conceptul care dispune de o reducere a timpului de lucru al salariaților, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și cu reducerea salariului în conformitate cu timpul redus. Această măsură de flexibilizare a muncii a fost introdusă și în România, prin Ordonanța 132/2020, dată de Guvernul Româna, alături de alte măsuri menite să sprijine gradul de ocupare în câmpul muncii.

Citeste si:
Modificări legislative privind șomajul tehnic și reducerea timpului...
Modificări legislative...

Pe 9 decembrie 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 1046/20203, s-a prelungit aplicabilitatea măsurii reducerii timpului de lucru reglementată de OUG nr. 132/2020 (Kurzarbeit).

Ajutorul de 2.500 de lei pentru telemuncă

În baza Ordonanței 132/2020, Guvernul a reglementat o serie de măsuri de sprijin pentru angajații din domeniile afectate de pandemia de COVID-19, care au lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență. Ca modalitate de a încuraja acest tip de lucru, salariații au beneficiat de 2.500 de lei, bani acordați o singură dată, în scopul de a achiziționa noi echipamente tehnologice necesare continuării acestui tip de lucru.

"În realitate, măsura s-a dovedit a fi una controversată pentru că la baza implementării acesteia, telemunca trebuia reglementată prin încheierea de acte adiționale între angajator și angajat, care să ateste că s-a trecut la această formă de muncă. În mute companii, aceste acte adiționale nu s-au semnat", spune Ion Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company.

Măsura are un aspect controversat constând în faptul că recentă OUG nr. 182/2020 prevede acordarea doar către angajatorii care au înregistrat în starea de urgență telemunca în REVISAL, în termenul legal (i.e., cu o zi anterior începerii telemuncii).

Citeste si:
5 indicatori de urmărit în 2021, pe piața muncii
5 indicatori de urmărit în...

"Din păcate, însă, autoritățile interpretează prevederile OUG nr. 132/2020 în sensul că telemunca desfășurată în timpul stării de urgență trebuia să aibă loc în baza unui act adițional de telemunca. Ori, există foarte mulți angajatori care au trimis angajații în telemunca, fără însă să semneze acte adiționale înregistrate în REVISAL. Acest lucru era posibil deoarece decretele prezidențiale permiteau instituirea telemuncii prin decizii unilaterale ale angajatorilor, iar apoi numărul mare de angajați și haosul generalizat din prima perioada a pandemiei au împiedicat mulți angajatori să îndeplinească toate formalitățile. Pe fond însă, angajații au lucrat de acasă”, a explicat Ioan Dumitrașcu.

Citește și: Ce măsuri au adoptat companiile pentru a nu da afară angajați, în anul pandemiei

Zile libere pentru părinți

În contextul închiderii grădinițelor și școlilor din România, părinții au beneficiat de zile libere acordate de stat, pentru a sta acasă cu cei mici. Legea a fost promulgată de Președintele Klaus Iohannis și prevede posibilitatea ca părinții să-și poată lua zile în vederea supravegherii copiilor, dacă se limitează sau suspendă activităţile didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ, ca urmare a răspândirii coronavirusului.

De aceste zile libere nu pot beneficia, însă, părinții care pot lucra în regim de telemuncă sau de muncă la distanță. Despre condițiile pe care părinții trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de aceste zile libere plătite am detaliat pe larg AICI.

Epuizarea fizică, sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă

O altă prevedere importantă adoptată în 2020, care nu a venit în acord cu măsurile adoptate în contextul crizei sanitare a fost plasarea epuizării fizice de la job, sub incidență legală. În acord cu evoluțiile din plan european și global referitoare la protecția angajaților, în luna august, Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Creșterea amenzilor pentru munca suplimentară, prestată neregulamentar

În iunie 2020, Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede sancționarea cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei în cazul orelor suplimentare prestate de angajați. Această prevedere a modificat Codul Muncii, principala noutate fiind aceea că sancțiunile se vor acorda pentru fiecare angajat care depășește numărul orelor suplimentare prevăzute de lege, față de situația anterioară în care amenda era acordată angajatorului, indiferent de numărul salariaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri