Diferența dintre muncă la domiciliu și telemuncă

Cum, nu înseamnă același lucru? Nu, deși ambele sunt noțiuni care implică un mod de lucru în afara biroului, nu presupun același mod de lucru. Pentru că aceste forme de muncă au revenit în atenție odată cu introducerea unei noi serii se restricții în contextul pandemiei de COVID-19, am sesizat că încă se creează confuzie între cele două concepte. Prin urmare, vă propun ca în cele ce urmează să le definim și să le detaliem pas cu pas.

Telemunca, definire și reglementare

Telemunca este forma de desfășurare a muncii de acasă și a fost reglementată în 2018 în România, prin Legea nr. 81/2018, privind reglemetarea activității de telemuncă. Specialiștii spun că acest cadru legal a venit oricum târziu, dacă ne raportăm la contextul legislativ european, însă a fost mai mult decât binevenit pentru a fi aplicat imediat după izbucnirea crizei sanitare.

Prezenta lege, intrată în vigoare din 5 aprilie 2018 definește noțiunea de telemuncă, prin care se înțelege „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor”. Astfel, salariatul devine telesalariat.

Începând cu data de 9 noiembrie 2020, au intrat în vigoare noi măsuri privind telemunca, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 935 din 5 noiembrie 2020. Avocați de la Filip & Company spun că noile modificări prevăd că organizarea activității în regim de telemuncă nu mai este doar o recomandare, ci o obligație.

Totodată, am mai detaliat și aici tot ce trebuie să știi despre telemuncă.

Citeste si:
Noi reglementări privind obligația organizării activității în regim...
Organizarea activității în...

Munca la domiciliu (work from home)

Față de telemuncă, unde salariatul este obligat să utilizeze „tehnologia informației și comunicațiilor”, munca la domiciliu nu presupune neapărat utilizarea acestor mijloace. Practic, nu ești obligat să ții camera pornită și microfonul activat atunci când urmezi această formă de muncă. De asemenea, un alt avantaj al acestui mod de lucru, comparativ cu telemuncă, este că un angajat care lucrează la domiciliu își poate structura singur programul de lucru.

Iată ce spune Codul Muncii despre munca la domiciliu, sau work from home, cum o mai numim. Reglemntările sunt incluse în Capitolul IX, privind munca la domiciliu .

Art. 108

„(1) Sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.

Citeste si:
Ce beneficii pot acorda companiile angajaților care lucrează de acasă
Pot deconta angajatorii...

(2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru.

(3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă”.

Contractul individual de muncă se realizează doar în formă scrisă, în care se precizează clar că salariatul lucreză la domiciliu. Totodată, în contract este stipulat și programul în care angajatorul are dreptul să controleze activitatea angajatului său. În cadrul acestei forme de lucru la domiciliu, angajatorul are obligația de a asigura materiile prime și materialele necesare pe care salariatul se utilizează în munca sa.

Citește și: Paula Rus (Adecco România) :Angajații resimt din ce în ce mai acut lipsa mediului în care au fost obișnuiți să lucreze

Citeste si:
Nouă din zece angajatori apreciază angajaţii cu reputaţie personală...
Nouă din zece angajatori...

Sursa foto: Pexels

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri