În România, cadrul legal care a setat desfășurarea activității de acasă a salariatului s-a realizat în 2018, prin Legea nr. 81/2018, privind reglemetarea activității de telemuncă. Prezenta lege, intrată în vigoare din 5 aprilie 2018 definește noțiunea de telemuncă, prin care se înțelege „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor”.

Cât de deschisă este România la lucrul în regim de telemuncă

Deși activitatea de telemuncă a fost reglementată, ponderea angajaților care au lucrat de acasă în ultimii doi ani a plasat România pe penultimul loc în 2018 și respectiv pe ultimul în 2019, din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Dacă în urmă cu doi ani, doar 0,4% din angajații din România lucrau de acasă, în 2019 cifrele nu au crescut cu mult, ajungându-se la o pondere de 0,8% din totalul de salariați care lucrau în regim de telemuncă. România s-a situat la coada clasamentului privind munca de acasă și asta pentru că media Uniunii Europene a fost de 5,2% (în 2018) și 5,4% în 2019.

Contextul epidemiologic actual i-a obligat pe mulți angajatori să asigure posibilitatea de a lucra de acasă, o modalitate care pentru prima dată nu a mai fost un beneficiu care era rezervat doar unora, ci un instrument necesar de oferit acolo unde situația o permite.

Astfel, pe fondul instaurării stării de urgență pe teritoriul României, „angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului”, potrivit art. 48 din Codul Muncii.

Potrivit recomandărilor venite din partea Ministerului Muncii, această decizia unilaterală trebuie să cuprindă următoarele aspecte:

  • faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
  • perioada de timp în care această măsură se va aplică;
  • programul în cadrul căruia compania are dreptul să controleze activitatea salariatului, precum și modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, a materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.

Deși de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, s-au făcut pași majori în procesul de digitalizare a muncii, România rămâne țara cu cel mai mic procent de angajați care au făcut tranziția către telemuncă, potrivit unui raport al Eurofund. Astfel, țara noastră este singura din Uniunea Europeană care deține un procent de sub 20% de angajați care au muncit de acasă.

Cum poți primi 2.500 de lei dacă ai lucrat în regim de telemuncă? Ce condiții trebuie să îndeplinești

În baza Ordonanței 132/2020, Guvernul a reglementat o serie de măsuri de sprijin pentru angajații din domeniile afectate de pandemia de COVID-19, care au lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență. Ca modalitate de a încuraja acest tip de lucru, acești salariați pot beneficia de 2.500 de lei, bani care vor fi acordați o singură dată și care vor fi folosiți pentru achiziționarea de noi echipamente tehnologice necesare continuării acestui tip de lucru.

Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici și mijlocii și care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență. Fondurile se acordă prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din subvenții de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Important de precizat aici este că măsura adoptată nu se aplică instituțiilor publice și nici companiilor se află în faliment dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate și nici angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

De măsurile incluse în OUG 132/2020 pot beneficia aproximativ 700.000 de angajați, impactul bugetar fiind estimat la 2,4 miliarde de lei.

Hotărârea de guvern privind normele de aplicare urmează să fie aprobată în 30 de zile de la publicarea Ordonanței de Urgență 132/2020. Companiile vor avea atunci mai multe clarificări cu privire la condițiile de calificare și eligibilitate.

„Până la publicarea acestor norme, companiile nu pot aprecia impactul și ajutorul real de care pot beneficia sau la care pot apela cu atât mai mult cu cât în OUG 132/ 2020 apare, la unele capitole expresia «în limita fondurilor disponibile». Mediul privat își face calculele și strategia cu plecare de la un buget clar de venituri și cheltuieli posibile”, a declarat pentru Wall-Street Paula Rus, Operations Manager Adecco România.

Specialiștii de la Deloitte România notează că prin intermediul facilităților acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt, dar și mediu restructurarea activității, în conformitate cu evoluția economiei, iar piața muncii se poate menține într-un oarecare sistem de echilibru. Totuși, o decontare în exces a sumelor alocate pentru angajați ar putea contribui la o mai mare presiune asupra bugetului asigurărilor de șomaj.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri