Salariile sunt încă un subiect tabu, nu numai pe piața din România, dar și în cea din regiune. În legislația națională, Codul Muncii arată în mod clar că „salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii”. Se vorbește în continuare în șoaptă sau deloc despre veniturile salariale și mulți angajați, deși nu li se spune în mod direct să nu discute cu ceilalți colegi despre salariile lor, aleg oricum să nu o facă. În timp, rigiditatea legislativă, dar și tăcerea acumulată în ani a secretului salarial bine păzit, a dus la diferențe extrem de mari între salariile pe care le câștigă bărbații și cele pe care le încasează femeile.

Salariile, de la tabu la transparență

Pentru a exista o mai mare egalitate de șanse pe piața muncii, Uniunea Europeană a prezentat în această lună o propunere de transparenztizare a salariilor, menită să asigure repsectarea principiului „Muncă egală merită o remunerație egală”. Cu toate că cele mai recente date arată că România se situa în 2019 pe penultimul loc în ceea ce privește diferențele salariale dintre bărbați și femei (mai exact România este pe penultimul loc, înainte de Luxembourg în ceea ce privește diferențele salariale dintre femei și barbati), Gabriela Pleșa, General Manager Global Mobility & Corporate Experts spune că acele diferențe se simt și că astfel de măsură ca cea anunțată de UE ar fi extrem de benefică și în România.

Sursa foto: Eurostat

Deși în România nu avem diferențe salariale atât de mari, asistăm totuși la o mobilitate constată și în creștere a forței de muncă către statele europene astfel încât să evite niște decalaje de salarizare în raport cu aceste grile de salarizare dinspre țările europene (...) În industrie și în domeniile tehnice sunt diferențe semnificative care depășesc acel procent pe care ni-l propune UE. Deși probabil oficial nu putem să discutăm despre o mare diferență, la nivel intern toate companiile își cunosc grilele de salarizare și s-ar putea să vorbim de diferențe semnificative.

Citeste si:
Bogdan Badea, eJobs: Salariile sunt un subiect tabu și nu ar trebui...
Reshaping HR | Miza...

Gabriela Pleșa, General Manager Global Mobility&Corporate Experts

Propunerea legislativă se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale. Această propunere, dacă va fi adoptată, va permite atât angajaților, cât și organizațiilor de coordonare a angajaților din cadrul companiilor un acces mai facil la acțiuni în instanță.

Citește AICI textul integral al Comisiei Europene

Pași timizi în publicarea salariilor pe platformele de recrutare

În măsură în care va fi adoptată, propunerea UE prevede și ca la publicarea anunțurilor de angajare, managerii să fie transparenți și să publice suma pe care este dispusă să i-o ofere unui candidat care aplică pentru poziția vacantă. Multe companii din România au făcut deja mai mulți pași către o transparentizare a salariilor publicate în anunțurile postate pe platformele de recrutare online.

Citeste si:
Când se pensionează, românii nu primesc nici jumătate din ultimul...
Când se pensionează, românii...

Angajatorii care apelează deja la această măsură au beneficiul de a-i atrage de la bun început doar pe acei candidați care sunt dispuși să ocupe respectiva poziție.

„La nivelul întregii piețe cred că un impact pozitiv ar veni în primul rând din partea candidaților. Nu de puține ori asistăm la procese de recrutare care se prelungesc uneori mai mult decât ar fi necesar sau benefic pentru companie, tocmai din cauza aceasta.

Pretențiile salariale ale candidaților pot să fie mult superioare față de o grilă de salarizare internă pe care o cunosc doar departamentele interne de resurse umane. Pe de altă parte, nu de puține ori poți să asiști la interviuri cu o ofertă net superioară, însă cu așteptări din partea candidaților mai mari în ceea ce privește salariul. Și atunci dacă ai avea o transparentizare ai rezolva de la bun început această problemă, ai scurta automat timpul celor din departamentele de HR pentru un proces de recrutare”, mai explică Gabriela Pleșa.

Citește și: Topul beneficiilor extrasalariale pe care le ofera angajatorii in 2021

Citeste si:
Valeriu Gheorghiță:Sperăm să atingem imunizarea colectivă până la...
Previziuni ambițioase ale...

Fără întrebări despre istoricul salarial, la interviul de angajare

Propunerea Comisiei Europene va pune o barieră angajatorului atunci când va dori să îl întrebe pe candidatul care vine la un interviu despre istoricul salarial. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Specialistul spune că vede aspecte pozitive în această măsură pentru că nu va mai fi un inhibator în ceea ce privește perspectivele salariale mai mari la care aderă fiecare.

Genul acesta de abordare și de verificare a istoricului salarial mi s-a părut dintotdeauna un inhibator de dezvoltare personală pentru fiecare angajat în parte. Fiecare angajat care își cauta un loc de munca o face pentru că își dorește un venit mai consistent și mai echilibrat din perspectiva lui cu ceea ce oferă angajatorului. În momentul în care îmi întreb un candidat ce venituri salariale avea înainte, mi se pare că îi reduce cu cel puțin 10-15%, procentual vorbind, șansa de a câștiga un salariu mai bun. Și implicit, pentru fiecare angajat, un salariu mai bun înseamnă o creștere. Este lanțul firesc al lucrurilor.

Gabriela Pleșa

Vezi și: Vaccinul, condiție la angajare? Ce spun specialiștii din piața muncii

Ce domenii ar da starul la transparentizarea salariilor, în România

Iar în ceea ce privește domeniile care ar fi cele mai receptive la o transparentizare a salariilor și care ar da tonul în piață, ne-am putea referi la domeniul IT, dar și la sectorul de consultanță, care vor deschide căile spre practici pe care la care companiile mult prea tradiționale ar fi reticente să le adopte.

„Domeniul IT pentru că este cel mai flexibil și cel mai transparent din acest punct de vedere. Este și cel mai deschis la a acorda pachete și beneficii către angajați corespunzătoare beneficiilor pe care le aduc în companii. Sunt convinsă că și de această dată IT-ul va da startul. Acolo o să vedem cu siguranță o transparentizare pentru că au abilitatea de a-și transpune în cadrul companiilor lor anumite măsuri, mult mai devreme decât alți jucători.

Gabriela Pleșa mai spune că generațiile tinere, preponderent generația Z și Millennials sunt cele care ar privi cu o mai mare deschidere posibilitatea ca salarii să fie „la vedere”. „Eu pot să îți ofer asta, tu ce poți să îmi oferi, cât poți să îmi dai?”, este un principiu după care tinerii de până în 28, 30 de ani deja îl aplică, prin urmare, o transparentizare pentru ei ar fi mai mult decât benefică.

„Nici măcar nu mai continuă discuțiile în momentul în care nu îi transparentizezi oferta de salarii sau de beneficii. Nu au timp, nu au răbdare, se grăbesc. Cei până în 30 de ani nu mai au răbdare (...) Atâta timp cât tu ca angajator îi vei oferi de la început răspunsuri de la început cu privire la salarii, vor fi beneficii. Sunt convinsă că fiecare își dorește să câștige timp, un timp care costă”, a mai adăugat Gabriela Pleșa, General Manager Global Mobility&Corporate Experts.

Urmăriți întreaga discuție în cadrul emisiunii HR Talks, un proiect editorial realizat de wall-street.ro prin care ne dorim să venim cu o abordare cât mai practică în dezbaterea celor mai importante teme și trenduri din piața muncii, alături de manageri și specialiști din industrie.

Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri