După undele de șoc resimțite în 2020, când multe industrii au avut de suferit din cauza lockdown-ului sever de la începutul pandemiei, 2021 a fost un an la fel de dificil, cu prețuri galopante la materiile prime și la necesitățile de bază, dar și cu o penurie de candidați în aproape toate sectoarele de activitate. wall-street.ro a discutat cu Laura Ștefan, Managing Director Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, despre principalele fenomente din piața muncii pe care ar trebui să-i urmărim pentru a intui încotro se îndreaptă economia și societatea românească în anul care vine.
„Printre cei mai importanți indicatori din piața muncii care pot estima evoluția economiei anul următor sunt rata șomajului și structura pe grupe de vârsta – în prezent peste 60% dintre persoanele șomere sunt în grupa de vârstă de 15-25 de ani sau peste 45 de ani. La fel de importantă este și structura pe nivelul de instruire – peste 90% din șomeri sunt din rândul celor fără studii postliceale sau universitare”, a precizat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.
Cu privirile ațintite ar trebui să stăm și pe locurile de muncă vacante de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) aflate în continuă creștere, dar și pe salariul mediu și pe evoluția acestuia. Potrivit informațiilor de la INS, în octombrie 2021 (ultima lună pentru care există date disponibile), câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5773 lei, cu 41 lei (+0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2021, în timp ce salariul mediu net a fost de 3.544 lei.
Citeste si:
Acestor indicatori li se alătură și numărul maxim de lucrători din afara Uniunii Europene pe care angajatorii îi pot angaja în România în 2022. În prezent, se discută despre dublarea contingentului de 50.000 de lucrători din afara UE admiși pe piața muncii în 2021.
Laura Ștefan, Managing Director Accace România
În ceea ce privește criza de personal, deficitul se va menține și în 2022, iar sectoarele de activitate considerate a fi „puncte nevralgice” din acest punct de vedere vor fi construcțiile, IT-ul, HoReCa și industria prelucrătoare, estimează specialiștii de la Accace România.
Două dintre domeniile enumerate, IT-ul și construcțiile se vor afla sub semnul incertitudinii, în contextul posibilității eliminării facilităților fiscale. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în urma căruia România beneficiază de 29 de miliarde de euro de la UE prevede ca până în 2025, facilitățile fiscale din construcții, IT și cercetare să fie eliminate. Scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor pentru aceste domenii a fost introdusă în 2018, de Guvernul PSD.
Citeste si:
Citește și: De la alb la negru. Cum riscă România să rămână fără și mai mulți muncitori în construcții
În construcții, impactul negativ va avea drept consecință încurajarea muncii la negru și ar reduce salariile angajaților făcând și mai dificilă acoperirea necesarului de forță de muncă.
Pe de altă parte, în industria de IT, această decizie ar avea ca efect reducerea investițiilor străine în acest sector și potențial o reîntoarcere la forma „gri” a contractelor de servicii prin PFA.
Laura Ștefan, Managing Director Accace România
Migrarea către freelancing
Managing Directorul de la Accace România nu exclude o migrare sporită a românilor către alte forme de colaborare, în încercarea de a găsi un echilibru al nivel profesional. Tendința de a face tranziția către freelancing s-a observat cu precădere și în 2021, iar fenomenul este de așteptat să ia amploarea și în domenii cum este IT-ul, pe fondul eliminării facilităților fiscale amintite anterior.
Citeste si:
În ciuda unui climat economic dificil, tot mai mulți angajați sunt atrași de ideea de a-și deschide propriul SRL sau PFA, un trend care se va menține și în 2022 și de a renunțat la colaborarea în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator.
„Da, este o tendință tot mai evidentă. Observăm în ultima perioadă o migrare de la mentalitatea de angajat la cea de prestator și dorința de a lucra simultan cu mai multe companii. În contextul muncii remote este destul de ușor mai ales pentru specialiștii care lucrează în domeniul IT să găsească proiecte atât în țară, cât și în străinătate. Legislația fiscală pentru activitățile prestate prin PFA este destul de strictă și trebuie respectate criteriile menționate în Codul Fiscal pentru a nu risca reîncadrarea veniturilor în categoria celor care provin din activități dependente, care sunt impozitate cu toate taxele și contribuțiile salariale”, a mai arătat Laura Ștefan.
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
