Guvernul României a decis să vină cu o alternativă pentru angajatorii români pentru a-și procura forța de muncă necesară, majorând limita de muncitori extracomunitari care pot fi plasați pe piața locală. Măsura a deschis noi oportunități pentru agențiile de recrutare, însă odată cu acestea au apărut pe piață și firme cu practici îndoielnice.

Muncitori din afara țării, cu precădere din zona Asiei și Africii, ajung în România prin intermediul unor firme care-i lasă pe străzi și care ajung în grija autorităților publice care vor trebui să cheltuiască bani publici pentru a-i trimite de unde vin, susțin reprezentanții din piața recrutărilor.

Totodată, începe să se acutizeze și problema tranzitului ilegal de asiatici către Europa, prin teritoriul României, autoritățile intervenind în forță în cazuri de suspiciune de trafic de persoane.

Primii care ne-au semnalat problemele legate de activitatea unor firme cu practici îndoielnice au fost cei de la International Work Finder, una dintre agențiile importante de recrutări de pe piața asiatică.

Melania Pop, business development manager în cadrul agenției mai sus menționate, spune că aceste firme oferă o concurență neloială recrutorilor care urmează practicile legale, oferindu-le angajatorilor care au nevoie de forță de muncă servicii de recrutare la prețuri foarte reduse sau chiar gratis.

Ea susține că recrutările de muncitori nu sunt neapărat ieftine, iar responsabilitățile legate de aducerea de muncitori extracomunitari implică multe cheltuieli, așa că firmele care au nevoie de muncitori asiatici ajung să se uite mai mult la costuri, decât la calitatea recrutării.

Melania Pop ne-a explicat că o agenție care își derulează activitățile asumându-și toate responsabilitățile privind plasarea forței de muncă străină pe piața locală nu poate concura cu firmele care nu-și respectă obligațiile față de angajatori sau de muncitori.

Ne-am întâlnit cu situații în care ne-au spus unii clienți că au fost abordați de firme pentru recrutări la prețuri mult mai mici decât ce puteam oferi noi. I-am avertizat că acele agenții nu au cum să ofere serviciile de calitate la acele prețuri. Dar când ai o ofertă cu mult mai mică, la jumătate de preț sau poate chiar mai mult, nu poți convinge un client să apeleze la serviciile tale.

Le-am explicat de la bun început că, pe lângă banii pe care-i dau acestor firme, mai pierd și timp, pentru că nu poți aduce muncitori din Asia de pe o zi pe alta. Trebuie să găsești acei muncitori calificați, să-i testezi, să le obții avize de muncă, viză, permise de ședere și așa mai departe”, ne-a explicat Melania Pop.

Reprezentanta IWF România, spune că a avertizat clienții cu care se afla în discuții că practicile acestor firme mici sunt îndoielnice, dar tentația prețului mic și lipsa experienței pe această zonă îi determină pe mulți să aleagă firmele care vin cu costuri mai mici.

Chiar i-am întrebat: «vreți să faceți parte din rețelele unor traficanți de persoane?». Pentru că aceste firme aduc oameni în România și încurajează plecarea/fuga lor peste hotare. Chiar am fost abordați de un ONG care ne-a rugat să găsim locuri de muncă pentru un grup de muncitori străini abandonați în stradă, deși aveau toate documentele pentru a începe munca”, ne-a mai spus ea.

ONG: I-am găsit pe stradă pur și simplu

Am urmat firul către ONG-ul indicat de Melania Pop, Asociația Șansa Ta, și am discutat cu președintele organizației, Gabriel Ciobotaru, iar acesta ne-a spus că au preluat un grup de 36 de muncitori din Ghana, aduși de o firmă fantomă, care le-a promis locuri de muncă în România, dar aici s-au trezit abandonați.

Cu o săptămână înainte să înceapă războiul în Ucraina am primit un telefon și am fost rugați să-i ajutăm. Le-am găsit cazare și loc de muncă pentru majoritatea. Unii s-au integrat mai ușor, alții nu. Am luat și noi doi ghanezi la Asociație care să ne ajute pe partea de integrare, să ne ajute cu limba, să învețe engleza.

Sunt mulți indivizi care vin din Africa aici cu ideea de a-și găsi loc de muncă. Sunt aduși de firme fantomă, li se promite un loc de muncă, le iau banii și apoi când sunt aduși aici sunt lăsați de izbeliște. Noi i-am luat pe acești ghanezi de pe stradă”, ne-a explicat reprezentantul Asociației Șansa Ta.

Potrivit acestuia, fenomenul devine o problemă reală în România, iar asociațiile încearcă să-i ajute pe cât mai mulți, fie să se integreze, fie să meargă către alte țări din Europa, unde vor acei indivizi să ajungă, ori să se întoarcă în țările de unde au plecat, când aceste asociații s-ar putea ocupa de probleme și mai mari.

Muncitorii străini plătesc sume semnificative de bani către agențiile care le promit că-i pot aduce în Europa. Cei mai mulți plătesc de bună voie banii ceruți de acești recrutori, care-i pot ajuta să ajungă într-o țară mult mai bună decât cea de origine. Scopul multora este acela de a ajunge într-o țară europeană, de unde ulterior pot face mai ușor tranziția către vestul continentului, iar România este o poartă de intrare în acest sens.

Surse din industrie: Firmele fantomă aduc sute de muncitori în România

Am discutat și cu reprezentanți din partea organizațiilor patronale din industria resurselor umane care, sub protecția anonimatului, au fost dispuși să ne spună mai multe despre problemele pe care le ridică activitatea firmelor fantomă.

„În momentul de față nimeni nu știe câți au intrat și câți au ieșit, este o debandadă totală, dar aceste firme fantomă aduc sute de muncitori pentru care nu-și asumă niciun fel de responsabilitate, pentru că legislația din România nu obligă pe nimeni să-și asume vreo responsabilitate. La rândul lor, angajatorii nu sunt obligați de legislație să-și asume nicio responsabilitate.

Și așa apar costuri pentru autorități cu repatrierea lor. Asta în cazul în care îi și găsesc. Mulți vor să ajungă în România pentru că vor să meargă mai departe în Europa. Pentru ei, aici este ca în paradis, pentru că vin din condiții de sărăcie lucie și nu au nicio problemă să vină în România să stea pe stradă”, ne-a spus reprezentantul din industria de recrutări de forță de muncă din străinătate.

Problema este că, pe lângă cei care sunt înșelați și lăsați pe străzi în România, există și problema celor care sunt în tranzit. Așa cum menționam, România este o poartă către Europa pentru asiatici, în special pentru cei din țări precum Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan și așa mai departe, cu precădere țări din zona subcontinentului Indian.

Pentru oamenii din aceste țări, Europa este cum era America pentru români în perioada comunistă. Sunt mulți care vor doar să treacă mai departe către Vest, iar în felul acesta se pot crea rețele întregi de trafic de persoane. Eu pot să vă spun că este o piață în care se pot face foarte mulți bani și sunt multe interese”, a declarat reprezentantul din industria de recrutări.

Potrivit sursei citate, firmele fantomă iau bani atât de la angajatorii care-i solicită să le aducă forță de muncă din Asia, dar și de la muncitori.

Cel mai probabil, iau bani din ambele părți acolo unde este posibil.

Două cazuri importante anchetate de DIICOT într-un interval de 3 luni

Recent au fost semnalate de către autorități cazuri de implicare a unor funcționari publici, care sunt complici la activitățile de trafic cu grupările infracționale, iar printre complici se numără inclusiv responsabili ai autorităților care ar trebui combată astfel de practici.

În luna decembrie a anului trecut, DIICOT informa că „un ofițer de poliție judiciară cu gradul profesional de comisar-șef şi având funcția de șef Birou Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere în cadrul STPF Timiș a primit constant sume de bani, reprezentând jumătate din câștigurile obținute de către gruparea infracțională specializată în săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți, pentru a nu îndeplini un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, respectiv sesizarea și efectuarea de investigații față de membrii acestei grupări infracționale, preluarea și coordonarea, prin intermediul lucrătorilor de poliție aflați în subordinea sa, a investigațiilor inițiate de alte unități de poliție ca urmare a activității de constatare a infracțiunii flagrante comise de către membrii acestei grupări, în vederea stopării acestora”.

Un alt exemplu de acțiune DIICOT în aceeași direcție este cazul anunțat de instituție la data de 24.03.2022, atunci când procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureş împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Târgu Mureș au pus în executare 8 mandate de percheziție domiciliară pe raza județul Bistrița Năsăud într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migrați.

În cauză s-a reținut faptul că, începând cu anul 2021, a fost constituit un grup infracțional organizat în scopul recrutării și aducerii în Romania a unor cetățeni din Pakistan, urmată de facilitarea trecerii frauduloase de către aceștia a frontierei de stat a României către alte state membre ale Uniunii Europene.

„Recrutorii” cer sume uriașe pentru a-i aduce pe asiatici în Europa

Anunțul DIICOT menționa că activitatea ilegală a fost disimulată într-o activitate aparent legală de plasare a forței de muncă pe teritoriul României, scopul real fiind organizarea succesivă a intrării în țară și apoi a părăsirii frauduloase a teritoriul României de către cetățenii pakistanezi.

Recrutarea migranților s-a realizat prin intermediul unor firme de plasare forță de muncă din Pakistan, aceștia plătind sume cuprinse între 5.000 și 12.000 de euro membrilor grupului infracțional organizat pentru încheierea unor contracte de muncă cu o societate comercială înregistrată în municipiul Bistrița.

„Autoritățile spun că recrutările sunt verificate, dar astea sunt declarații pentru presă”

În ceea ce privește legislația și implicarea autorităților, în pofida unor cazuri precum cele amintite mai sus, se pare că încă sunt minusuri mari, iar controalele ar fi insuficiente.

„Sunt oameni aduși aici, apoi nu au cui să se plângă, pentru că legislația nu trage pe nimeni la răspundere. Cei care i-au adus pot spune că nu pot să-i încadreze în muncă, ori că angajatorul nu-i vrea, iar atât timp cât legislația nu-i obligă în niciun fel, nu are nimeni ce să le facă. Statul a schimbat legislația, dar doar ca să le permită intrarea mai multor muncitori extracomunitari în România, dar mai departe nu se întâmplă nimic. Autoritățile spun că recrutările sunt verificate, dar astea sunt declarații pentru presă”, ne-a mai spus sursa.

Unde să se plângă cei înșelați

În ceea ce privește posibilitatea de a se plânge cuiva, fie că vorbim de firmele care s-ar simți înșelate, fie că vorbim de muncitorii străini care se găsesc lăsați pe drumuri în România, variantele sunt următoarele:

- Firmele înșelate se pot adresa la ANAF Antifraudă,
- Muncitorii străini se pot adresa Inspectoratului General pentru Imigrație (IGI). Există posibilitatea de a se adresa și Ministerului Muncii.

Sursele wall-street.ro susțin, însă, că este insuficient, iar posibilitatea ca problemele să fie soluționate de vreo autoritate este minimă.

Aruncă toți mingea la ceilalți în curte pentru că legislația nu sancționează pe nimeni. Ca angajator, dacă nu îți convine de angajat (n.red. în perioada de probă), îi desfaci contractul de muncă și de mâine e pe stradă, fără nici o obligație! Fără să îi mai plătești cazare sau mâncare.

Normal, dacă i-au angajat, firmele ar trebui să fie responsabile de ei. Dacă nu i-au ales bine, ar trebui să suporte cheltuielile de trimitere înapoi în țara de origine. În modul acesta responsabilizezi angajatorul atunci când ia decizia de unde angajează ca țară, cum îi recrutează, ce salariu le da etc.

Altfel, dacă nu plătesc pentru recrutare, pentru că e gratis (din partea celor care fac trafic - cu girul IGI și ANAF) ce pot pierde companiile din România? Îi cheamă în țară și apoi își dau seama că nu e ce trebuie și îi lasă pe stradă! Și să se spele pe cap autoritățile din România, care, pentru că nu sunt capabile să gestioneze procesul, ajung să plătească tot din banii contribuabililor”, a subliniat sursa noastră.

Ce spune Legea Codului Muncii legat de recrutările de străinii

Afirmațiile făcute de reprezentanții industriei sunt confirmate în mare parte de textele legislației în vigoare, indicate de Ministerului Muncii și Solidarității Sociale ca răspuns la o solicitare wall-street.ro în care au fost cerute lămuriri cu privire la responsabilitățile angajatorilor și recrutorilor.

Cea mai mare parte a legislației de profil este dedicată în special modului în care pot fi făcute aceste recrutări, procesul nefiind unul foarte complicat ca mecanism, ci doar unul care să urmeze unele etape birocratice prestabilite. Prevederile Codului Muncii care sunt aplicabile pentru angajații locali sunt valabile și pentru cei străini, diferența principală fiind dată de încadrarea lor pe mai multe categorii.

Cu excepția muncitorilor „au pair”, un exemplu ar fi bonele personale și care trebuie cazate în locuința solicitantului, nu există obligații în ceea ce privește asigurarea cazării, transportului sau a hranei pentru muncitori. În cazul celorlalte categorii, singurele referiri legate de cazare sunt cele legate de modul în care poate fi asigurată cazarea, dacă angajatorul dorește să o asigure, dar fără să fie obligați prin lege.

„Printre condiţiile speciale pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători au pair, prevăzute la art. 12^3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se regăsește cea conform căreia ”angajatorul, membru al familiei-gazdă, își asumă răspunderea pentru ca, pe întreaga durată a șederii străinului pe teritoriul României, să asigure cheltuielile de întreținere, cazare şi asigurare socială de sănătate.

(...)

În cazul în care angajatorul intenționează să asigure, fără plată, cazarea lucrătorului sezonier, cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie să fie însoțită de declarația autentificată a angajatorului privind asigurarea condițiilor de cazare de natură să asigure un nivel de trai adecvat pentru străinul în cauză pentru toată durata șederii preconizate, la care se anexează documentul care atestă că angajatorul este titularul dreptului de proprietate sau de folosință a locuinței din România unde urmează a fi asigurată cazarea.

De asemenea, în cazul în care angajatorul intenționează să asigure, contra cost, condiții de cazare de natură să asigure un nivel de trai adecvat lucrătorului sezonier, cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie să fie însoțită de un contract de închiriere care să facă dovada că străinul în cauză dobândește dreptul de folosință a unei locuințe pe teritoriul României pentru toată durata șederii preconizate, în schimbul plăţii unei chirii, al cărei cuantum nu este excesiv în raport cu salariul net prevăzut în oferta fermă de angajare şi cu calitatea cazării, şi care nu este reținută automat din salariu”, se arată în răspunsul primit de la Ministerul Muncii.

În plus, textele de lege transmise de Minister confirmă într-adevăr posibilitatea întreruperii contractelor de muncă ale angajaților străini, atât timp cât aceștia se află în perioada de probă (90 de zile).

„În considerarea prevederilor art.31 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.

Același text normativ, citat la paragraful anterior se precizează că pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia iar pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă”, se mai arată în răspunsul oficial al autorităților.

Mai mult, legea le permite muncitorilor străini să rămână în țară, chiar dacă le-au fost întrerupte contractele de muncă, deoarece permisele de ședere își păstrează valabilitatea și pot chiar să solicite ajutor de șomaj, dacă se încadrează pentru acest tip de ajutor.

„În completarea celor de mai sus, precizăm că, în considerarea prevederilor art.56 din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic - documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul de ședere şi de muncă al acestuia pe teritoriul României - acesta rămâne valabil până la expirarea perioadei pentru care a fost eliberat, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă, dacă străinul nu beneficiază de indemnizație de șomaj”, se mai arată în textul de lege.

Cu alte cuvinte, legislația le oferă unele drepturi celor care vin în România să muncească, sunt protejați de Codul Muncii, dar nici firmele care solicită muncitori extracomunitari, nici recrutorii nu sunt obligați să-și asume vreo răspundere pentru ei, confirmând afirmațiile reprezentanților din industrie, care spun că legea poate fi îmbunătățită.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri