Mai multe companii din România, în special cele din construcții și HoReCa, se confruntă cu un deficit de forță de muncă pe plan local, prin urmare a început să crească și la noi importul de forță de muncă, pentru domeniile în care recrutarea este din ce ce în mai dificilă.

Urmând modelul țărilor din Vestul Europei, unde acele joburi care nu sunt dorite localnici sunt preluate de muncitorii veniți din Estul Europei, inclusiv din România, asiaticii vin la noi pentru a ocupa acele locuri de muncă pe care românii nu le găsesc atractive, în special din cauza salariilor prea mici, iar mirajul cifrelor absolute și al Occidentului îi stimulează să muncească mai mult decât în țară.

Considerând salariile de la noi prea mici, cei care pot lucra în construcții, în hoteluri și cafenele, în agricultură și așa mai departe, preferă să meargă în Vest unde salariile sunt considerabil mai mari decât în România.

Evident, salariile pe care românii le consideră mici când se uită către Vestul Europei sunt considerate mari de cei din Asia, când le compară cu salariile din țările lor. Țări precum Sri Lanka, India, Pakistan, Nepal sau Bangladesh au devenit surse de forță de muncă pentru companiile din România.

Retail jobs

Până anul trecut importul de forță de muncă din țările extracomunitare era limitat la 25.000 de persoane, dar din 2022 limita a fost ridicată de guvern la 100.000 de muncitori din afara spațiului Uniunii Europene.

Pentru că muncitorii din Asia sunt dispuși să lucreze pe salariile pe care românii le refuză, alegând drumul Vestului, există impresia că un muncitor asiatic este mai puțin costisitor decât un român, dar în realitate diferențele nu sunt atât de mari.

Potrivit Melaniei Pop, business development manager în cadrul IWF România, agenție de recrutare specializată pe importul de forță de muncă din Asia, ne spune că nu este neapărat mai ieftin, pentru că trebuie luate în calcul toate celelalte cheltuieli incluse în tot procesul de recrutare și de aducere în România, care include cheltuieli de transport, obținerea de avize de muncă, asigurarea unui spațiu de locuit, dar și responsabilitatea față de muncitor din multe puncte de vedere, în comparație cu muncitorii din România.

Citeste si:
Gi Group: Limita de 100.000 de muncitori extracomunitari ar putea...
Gi Group: Limita de 100.000...

Ce fel de muncitori asiatici cere piața locală

În cazul agenției IWF, cei mai mulți muncitori pe care-i aduce sunt în horeca și construcții, existând o cerere mare din partea firmelor din România pentru muncitori necalificați, deși în ultima vreme s-a simțit și o creștere cererii de personal calificat, cum ar fi ingineri în construcții, șefi de echipă, inclusiv în domenii precum resursele umane, financiar (contabili), recepționeri, vânzători și așa mai departe.

„În cazul nostru, aducem cam 40% muncitori necalificați, pentru depozite, fabrici, service-uri auto, spălătorii, orice tip de muncă necalificată. Următorul sector pentru care aducem foarte mulți oameni este horeca (circa 30% în cazul IWF), apoi construcțiile, domeniu care încercăm să-l creștem și noi”, ne-a mai spus Melania Pop.

Citeste si:
Reinventează-te. Trage aer în piept, ia-o de la capăt
Reinventează-te. Trage aer în...

Domeniul construcțiilor este, potrivit reprezentantei companiei de recrutare, „într-o creștere fantastică în momentul de față”.

În ultimul an au apărut tot mai multe proiecte imobiliare în toată țara, chiar dacă în unele orașe importante precum Bucureștiul sau Timișoara autoritățile au intervenit cu măsuri care limitează potențialul de dezvoltare imobiliară.

Totuși, creșterea volumului de muncă din zona de construcții este una vizibilă, iar majoritatea firmelor de construcții din România se plâng de un deficit de forță de muncă la nivel local.

De altfel, anul trecut, în cadrul conferinței Reshaping HR, organizată de wall-street.ro, Gina Iordan, directorul de resurse umane al companiei de construcții Concelex afirma că necesarul actual de forță de muncă în zona de construcții ar fi de 450.000 de muncitori, iar necesarul acesta s-a putea dubla pe termen mediu.

Citeste si:
Belgienii se tem că românii veniți la muncă vor crea noi îmbolnăviri
Belgia se teme că românii...

„Din păcate există un paradox cu care ne confruntăm. Există finanțare, proiecte și în zona publică, și în zona privată, dar nu avem oamenii cu care să derulăm aceste contracte. Nu găsim oameni pe care să-i angajăm și să ne facem treaba în șantiere. Dacă ar exista 100.000 de oameni în piață, industria construcțiilor i-ar putea absorbi fără nicio problemă în acest moment”, declara în toamna anului trecut Gina Iordan.

Asiaticii primesc în România salarii de 2-3 ori mai mari decât în țara de origine

Potrivit Melaniei Pop, în principiu, muncitorii din țările asiatice din care recrutează primesc la noi salarii de 2-3 ori mai mari, decât în țările lor de origine.

„Pentru un necalificat, cu puține așteptări în ceea ce privește nivelul de educație, de cunoaștere a limbii engleze, cu foarte puțină experiență de muncă pe piețele internaționale, salariul începe de la 500 de dolari net, plus tichete de masă și cazare. Salariul poate crește în funcție și de programul de lucru, de orele suplimentare. Un muncitor calificat vine la 600 de dolari minimum, dar salariul crește în funcție de calificare, de pregătire, de experiență pe care o mai are lucrând pe piețele internaționale.

Citeste si:
Pozițiile de middle și top management vor fi tot mai căutate în...
Numărul recrutărilor pentru...

Costul cu aducerea muncitorilor în România depinde foarte mult de țara din care îl aducem, așa cum menționam și de calificare și așa mai departe. Costurile variază între 400 și 1.000 de dolari pe muncitor. Una este să aduci un muncitor necalificat, alta e să aduci un inginer”, ne-a mai explicat Melania Pop.

Muncitorii din Asia nu sunt neapărat mai puțin costisitori

Când vorbim de salarii, evident că muncitorii din Asia, care au salarii foarte mici în țările lor acceptă salariile pe care românii le consideră mici, comparându-le cu cele din Vest. Totuși, dacă ne gândim și la toate celelalte aspecte ale angajării unui străinm costurile totale și eforturile nu sunt neapărat cu mult mai mici.

În primul rând procesul de recrutare costă. Nicio agenția de recrutare din afară nu-ți va aduce oameni să lucreze pentru tine pe degeaba. Există comisionul pe care-l plătești agenției. Procesul de recrutare se lasă și el cu cheltuieli. Este nevoie de obținerea de avize de muncă, de viza de ședere, biletul de călătorie și așa mai departe.

Citeste si:
Elon Musk mai concediază alți 200 de oameni de la Tesla
Elon Musk mai concediază alți...

Apoi, lucrurile nu se încheie aici. Adus în România, un muncitor trebuie cazat undeva, iar angajatorul este cel care trebuie să-i acopere cheltuielile cu cazarea și transportul în cazul în care este nevoie. În cazul multor șantiere de construcții, mulți muncitori sunt ținuți în containere special amenajate, așa că sunt reduse semnificativ costurile legate de cazare și transport.

Trebuie să conștientizezi că ai o responsabilitate mai mare pentru un muncitor din străinătate. Dacă are o problemă acasă cu familia, trebuie să-l ajuți. Dacă are o problemă de sănătate, trebuie să te duci cu el la spital. Sunt mulți care nu cunosc limba română sau care nu prea se descurcă nici în limba engleză.

Un român este asigurat de sănătate, se duce singur la spital, dacă are o problemă familială, are casa aproape. Nu trebuie să stai după un român, se descurcă, dar cu un străin trebuie să ai mai multă grijă”, ne-a mai explicat Melania Pop.

Totodată, ea ne mai spune că există și riscul ca un muncitor străin să-ți plece din firmă, în special de pe șantiere, pentru că scopul multora dintre ei este să ajungă în Europa, iar România este o poartă către ei, iar dacă îți pleacă un om, va trebui să-l înlocuiești, ceea ce va duce la alte costuri, în cazul în care trebuie să reiei tot procesul de recrutare din afară.

Totuși, ne mai spune Melania Pop, agențiile mari și serioase lucrează cu agenții de recrutare din țările respective care au un istoric bun, confirmat, care au în portofoliile lor muncitori care s-au dovedit serioși și care nu reprezintă un risc pentru angajator.

Potrivit ei, există pe piață un fenomen care se dezvoltă tot mai mult, acela al apariției unor agenții de apartament care, pe lângă faptul că oferă prețuri mult mai mici, făcând concurență neloială, aduc asiatici care nu vor neapărat să muncească în România, scopul lor fiind acela de a pleca din țara lor, iar Europa este o țintă preferată pentru ei.

Vom reveni pe acest subiect cu mai multe detalii, legate de practicile mai puțin ortodoxe din această piață, care seamănă mai mult a trafic de persoane, decât a recrutate de forță de muncă.

Diferența dintre muncitorii români și cei din Asia este dată de nivelul de determinare

Managerul de la IWF este de părere că nu există o diferență în ceea ce privește muncitorii români și cei asiatici la capitolul calitate, ci este o diferență care vine din nivelul de implicare. Asiaticii sunt mai implicați când vin să muncească în România, motivația fiind exact aceea că sunt mai bine plătiți decât în țările lor de origine.

Dar același lucru se întâmplă și cu muncitorul român care merge în Vest. Culmea e că în vest situația este aceeași pentru români, cum este pentru asiatici în România. Adică, tu întotdeauna muncești mai mult decât un localnic, o să ai un job pe care un localnic nu-l vrea, o slujbă prost plătită, complicată, cu program prelungit.

Tu, ca român, ducându-te în Vest, o să respecți toate condițiile pe care ți le impune angajatorul. Vei câștiga mai mult, dar o să și muncești mai mult. Și mulți nu realizează că, dacă ai munci mai mult aici, ai câștiga mai mult și în România”, ne mai spune Melania Pop.

Cu alte cuvinte, muncitorii sunt mai dispuși să accepte pretențiile angajatorilor din străinătate. Evident, stimulul financiar îi face pe mulți să accepte un volum mai mare de muncă.

„Câștigă mai mult în străinătate, dar aici vor să se țină de programul de 8 ore de muncă, cinci zile pe săptămână, își cunosc bine drepturile, stau la ei acasă, alături de familie. În străinătate, în schimb, lucrează mai multe ore, trag mai mult. Într-adevăr au salariile din țările respective, dar muncesc mai mult pentru aceiași bani, pentru că în țările din Vest și traiul este mai scump. Alimentele sunt mai scumpe, transportul, fac niște eforturi în plus, pe care nu le fac în țară.

Există mirajul cifrelor absolute, că în Vest câștigi mai mult ca în România, dar când începi să faci comparație între efortul pe care-l depui acolo și pe cel pe care-l depui aici, nu mai pare că ieși atât de câștigat”, ne-a mai spus reprezentanta IWF.

IWF spune că a ajuns în 2021 la un număr de 5.000 de muncitori, iar în 2022 speră să ajungă la 8.000 de muncitori aduși din afara țării, piața recrutărilor de forță de muncă din străinătate, cu precădere din Asia, este în creștere. IWF mai spune că a început să facă recrutări inclusiv din Africa. De asemenea, agenția a face recrutări și pentru partenerii din vestul Europei, dar solicitările sunt destul de putin, astfel încât nu au un impact semnificativ în businss-ul agenției.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri