Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful, start-up care dezvoltă tehnologie pentru procesul de recrutare atrage atenția asupra faptului că există o discriminare a generațiilor active din piața muncii, inclusiv a Generației Z, cea mai nou-intrată în câmpul muncii.
„Nu sunt de acord să judecăm generații, să punem etichete (...) Mai curând cred că putem înțelege, la diferite generații, care sunt lucrurile bune și cele aduse din propria experiență, din perioada vieții pe care au trăit-o ei, la fel cum ne raportăm la Baby-Boomers (n.red. oameni născuți între 1945 și 1965) și la experiența pe care au trăit-o ei, și spunem hai să învățăm din experiența lor. Aș prefera să tratăm întotdeauna oamenii că ființe individuale și nu ca parte din diferite categorii”, a declarat Mihai Cepoi la o conferință organizată de Neoversity, platformă educațională care vrea să reducă decalajul dintre școală și piața muncii, fondată de Tinu Bosînceanu.
Deseori, generațiile active din piața muncii care se află la poluri opuse din perspectiva vârstei sunt, cel mai adesea stigmatizate. Tinerii din Generația Z sunt adesea văzuți de angajatori ca având un discurs sincer, dar care nu e comunicat corect, motiv pentru care sunt arătați cu degetul, spune Raluca Chișu, antreprenor și cofondator Arena Elevilor, program de consiliere vocațională pentru elevi. Specialistul mai atrage atenția și că „această generație nu este pregătită să facă față stresului la locul de muncă”, ceea ce îngreunează debutul lor în piața muncii.
Compania de cercetare de piață iSense Solutions arată că pentru mulți tineri, începutul profesional este marcat de anxietate și teamă. Peste 50% dintre ei se tem de suprasolicitare și de sarcini care depășesc fișa postului, iar aproape 31% își fac griji că jobul ales nu va corespunde cu pregătirea lor academică.
Mai mult, pentru tinerii din România, incertitudinea în carieră începe devreme. Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu au un plan de carieră, iar la finalul studiilor superioare, unul din patru absolvenți ajunge să lucreze în joburi pentru care este supracalificat. Într-o economie unde rata șomajului în rândul tinerilor este de 17,3%, peste media europeană de 14%, această criză de orientare profesională indică un decalaj tot mai mare între educație și cerințele reale ale pieței muncii, după cum arată datele colectate de Neoversity.
Ce așteptări are Generația Z de la locul de muncă
Conform studiului iSense Solutions, pentru Generația Z, salariul rămâne principalul factor în alegerea unui loc de muncă, dar nu este suficient pentru a asigura satisfacția profesională. Tinerii prioritizează, de asemenea, o serie de beneficii care să le ofere stabilitate și flexibilitate:
- 50% dintre tinerii din Gen Z își doresc o evoluție constantă în venitul lor prin planuri de crestere salariala iar 41% consideră că bonusurile de performanță sunt esențiale
- aproximativ 46% își doresc opțiuni de lucru de acasă sau un program flexibil
- 38% vor să aibă acces la oportunități de avansare rapidă în carieră.
Cred că salariul e important pentru toată lumea. Cred că sunt diferite praguri care dacă sunt depășite, de acolo începem să ne uităm și la alte lucruri. Începem să ne uităm la acțiuni, la impact, unele mai puternice, altele mai puțin puternice sau relevante. Din nou, este despre individ, nu despre generații întregi (...) Vă zic din propria experiența, avem trei colegi din Generația Z care sunt extrem de perseverenți, muncesc mai mult decât majoritatea echipei. Au venit la noi și ne-au spus ce pot ei să facă în plus pentru a primi o mărire de salariu și în niciun caz nu ne-au zis `Vreau 3.000 de lei în plus sau altfel nu sunt dispus să fac nimic`. Oamenii trebuie tratați că ființe independente.
Mihai Cepoi, fondator și CEO Jobful
Raluca Chișu este, însă de altă părere și spune că Generația Z își cere drepturile foarte agresiv, accidental și de multe ori la extremă. „Nu te poți aștepta de la un Gen Z să vină și să spună vreau un salariu mai mare și vreau să fac în schimb asta și asta în plus. Nu, ei cer direct mai mult și dacă nu le dai pleacă. Își cunosc foarte bine drepturile”, susține antreprenoarea.
Soluții pentru o mai bună pregătire a Generației Z. Tinu Bosînceanu: „Ne inspirăm din modelele de succes ale țărilor nordice”
Într-o piață a muncii care evoluează rapid și unde aspirațiile tinerilor nu se aliniază adesea cu cerințele economice, Neoversity își propune să reducă acest decalaj prin educație hyper-personalizată. În locul unui curriculum generic, Neoversity oferă fiecărui student un parcurs personalizat și mentorat unu-la-unu cu specialiști, ajutându-i să dobândească skilluri adaptate cerințelor angajatorilor. Fondatorul Tinu Bosinceanu explică de ce acest sistem de educație, fără clase tradiționale și fără programe generice, poate transforma atât carierele individuale, cat și viitorul profesional al unei generații, adaptând învățământul la nevoile pieței muncii în schimbare.
Ne inspirăm din modelele de succes ale țărilor nordice, unde sistemele duale de educație și colaborările cu companiile contribuie la scăderea ratei de supracalificare. Ne dorim să aducem acest model colaborativ în România prin dezvoltarea de programe care pregătesc tinerii și angajații cu competențele necesare pentru a răspunde cerințelor reale ale pieței. Prin parteneriate strategice, identificăm oportunități de internshipuri și locuri de muncă relevante, asigurându-ne că participanții noștri intră pe piața muncii echipați pentru succes într-un mediu profesional dinamic și mereu în schimbare.
Tinu Bosînceanu, fondator Neoversity
Tinu Bosînceanu a petrecut aproape șapte ani în Statele Unite, unde a și absolvit Harvard (Wall-Street.ro a relatat aici povestea sa). S-a întors în România în 2016, unde, un an mai târziu a decis să pună umărul activ la educația și la maturizarea tinerilor de liceu, cărora a vrut să le ofere ceea ce el nu a avut: o orientare vocațională. Așa s-a născut Upgrade Academy, un start-up educațional care ajută liceenii români să intre la facultăți de top din străinătate. Compania a evoluat ulterior în Upgrade Education, extinzându-se nu doar în sfera mentoratului pentru admiterea la universități de top, dar și în organizarea de cursuri academice bazate pe pedagogie alternativă. Până în 2024, Upgrade Education a crescut, a învățat și s-a transformat din nou, devenind Neoversity, care propune o nouă abordare educațională pentru o nouă generație, unde fiecare student beneficiază de un parcurs de învățare personalizat, construit în funcție de punctele sale forte, de nevoile individuale și de ritmul de dezvoltare a abilităților.
„Am văzut cât de important este să oferim nu doar pregătire academică, ci și îndrumare practică pentru a dezvolta skill-uri de angajabilitate, astfel încât să existe o tranziție lină de la educație la carieră,” explică Tinu.
Baza programelor de pregătire pentru joburi și promovare profesională de la Neoversity este framework-ul HUMAN, dezvoltat de echipa de educație și cercetare Neoversity și inspirat de framework-uri internaționale precum Partnership for 21st Century Skills (SUA), OECD DeSeCo, și Skills 4.0 din Scoția. Framework-ul HUMAN pune accent pe dezvoltarea abilităților meta, pentru viitor, și este structurat în cinci piloni:
- H – Heuristic Learning (Învățare continuă)
- U – Understanding Communication (Comunicare)
- M – Mastery in Problem-Solving (Rezolvarea problemelor)
- A – Agility in Collaboration (Lucru în echipă)
- N – Navigating Change (Adaptabilitate)
„Studiile arată că abilitățile soft și meta devin singurele abilități durabile pe măsură ce AI-ul și automatizarea progresează,” spune Tinu, citând raportul Skills Development Scotland.
