Piața muncii se pregătește pentru un an dificil, în acord cu măsurile fiscale menite să consolideze bugetul de stat, pe care Guvernul le-a adoptat prin ordonanța trenuleț. Aceste măsuri de austeritate includ înghețarea creșterilor salariale pentru bugetari, dar și eliminarea facilităților de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Dacă la stat sunt blocate creșterile de salarii și de sporuri, în ce context va mai fi loc și de majorări salariale la privat?
În ciuda faptului că, în 2024, politicienii au promis că nu vor crește taxele, în ultimele zile ale anului Ministerul Finanțelor publică o nouă ordonanță prin care propune măsuri de creșteri de taxe și eliminare a unor facilități. Conform experților, aceste măsuri vor pune noi presiuni pe umerii antreprenorilor români, care vor trebui să mențină salariile angajaților și să suporte creșterea taxelor.
2024 se încheie cu ordonanța trenuleț. Ce măsuri vizează angajații și angajatorii
Guvernul a adoptat la final de 2024 ordonanța trenuleț ce prevede, printre altele îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, precum și a sporurilor primite de aceștia. Sindicatele se pregătesc de ieșiri în stradă și de proteste chiar și în prima parte a anului 2025, pentru a-și arăta nemulțumirea cu privire la măsurile cuprins în ordonanța austerității. Angajaţii din sistemul penitenciar, poliţiştii și studenții au protestat în fața Guvernului chiar în timp ce executivul s-a reunit în ședința în care a discutat despre această ordonanță. Și sindicatele din educație amenință cu proteste.
Mai mult, tot ca un efect provenit din ordonanța trenuleț, angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară vor rămâne complet fără facilități fiscale. ANIS (Asociația Patronaă a Industriei de Software și Servicii) arată că eliminarea facilităților fiscale pentru industria IT, ca parte a reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost prevăzută pentru anul 2028. În noiembrie 2023, facilitatea a fost amputată cu aplicare în cȃteva zile, destabilizȃnd industria. Cei de la ANIS mai spun că, devansarea acestui calendar, printr-o măsură luată tot intempestiv, pune în pericol stabilitatea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România și alimentează climatul de incertitudine pentru companii, afectând grav planificarea strategică și încrederea investitorilor.
Sorina Donisa, CEO Prohuman APT estima încă de dinainte de adoptarea ordonanței trenuleț că piața muncii se va afla sub semnul prudenței și în 2025, ca urmare a incertitudinilor din plan economic și a stagnărilor începute deja din 2024.
„Estimez că în 2025 precauția rămâne în atenția companiilor, care din cauza contextului economic, nu au planuri mari de creștere, ci mai degrabă de a păstra stabilitatea sau în anumite situații, chiar de reducere de personal”, a declarat liderul furnizorului de servicii de resurse umane, într-un dialog cu Wall-Street.ro.
Mai e loc de creșteri de salarii la privat?
Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2025 și va ajunge la 4.050 de lei brut, față de 3.700 de lei brut cât a fost anterior, potrivit potrivit HG 1506/2024. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creștere de 9,46 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creșterea pe net de circa 9 %. De majorarea salariului minim la 4.050 de lei vor beneficia peste 1,8 angajați în 2025, față de 843.668 care beneficiau anterior, potrivit datelor de la Ministerul Muncii.
„Salariile vor crește inclusiv în 2025, doar că procentul de majorare al acestora la nivelul anului viitor va fi în scădere, așa cum a fost și în 2024 față de 2023. Creșterea salariilor vine și pe fondul creșterii salariului minim pe economie, precum și a inflației, dar cu siguranță majorările nu vor acoperi integral pierderea puterii de cumpărare, astfel încât aceasta să fie aceeași cu cea din anul precedent. Din păcate, și în 2025, riscul scăderii puterii de cumpărare va fi împărțit între angajat și companie, companiile neavând, de multe ori, posibilitatea de a o acoperi integral”, adaugă Sorina Donisa.
Mai puține oferte noi de muncă și mai puține schimbări de job
Specialistul se declară rezervat în a face predicții, la fel ca în ceilalți ani, în contextul în care în 2025 va plana incertitudinea în piața muncii. În timp ce 2024 a stat sub semnul prudenței, în contextul stagnării economice care s-a resimțit profund în domenii precum auto sau IT, piața muncii din 2025 se va prezenta ca o continuare a tendințelor începute. Una dintre acestea este și reducerea volumelor de locuri noi de muncă puse la dispoziție, comparativ cu 2023 și 2022.
Îngrijorările sunt legate și de volumul de business, întrucât din punct de vedere economic trecem printr-o perioada de scăderi, cum este cazul industriei automotive și IT, unde volumele au scăzut simțitor și pentru care nu vedem șanse de relansare, cel puțin nu în 2025. Ca atare, va trebui să ne concentrăm forțele pe acele domenii care fac angajări în continuare: retail, logistică și producție.
Sorina Donisa, CEO Prohuman APT (foto)
În România, cele mai multe contracții au fost în sectorul IT&C (-21%), producție/logistică (-7%) și financiar/Contabilitate (-6%), potrivit datelor furnizate de Bestjobs. Climatul de incertitudine se va menține și în următoarele luni, aspect care se va vedea și în intenția mai redusă a românilor de a-și schimba locul de muncă.
„Vedem în continuare scăderea fluctuației de personal, mai ales în zonele de specialiști, care sunt din ce în ce mai atenți în ceea ce privește schimbarea de carieră și mai ales către ce companii se orientează”, a mai precizat CEO-ul APT Prohuman.
Unde regăsim în continuare cele mai mari salarii din România
Deși în domeniul IT s-au domolit recrutările, angajatorii din această industrie oferă, în continuare, cele mai mari salarii din economie, acestea fiind și cele care dau în continuare tonul în piață. Datele bestjobs arată că, în 2024, creșterile salariale au fost moderate, însă industrii precum IT, sănătate, inginerie și financiar/contabilitate, au înregistrat majorări salariale semnificative, de până la 15% în anumite poziții, pentru a combate deficitul de forță de muncă calificată.
Cele mai mari salarii le-au dobândit angajații care lucrează pe poziții precum DevOps engineer și Frontend developer, care au avut câștiguri între 1.600 și 4.500 de euro net, în vreme ce data engineers au câștigat între 1.800 și 4.000 de euro net. De asemenea, sectorul financiar a oferit salarii competitive, managerii financiari câștigând între 2.800 și 3.700 de euro net, iar Analiștii financiari între 1.200 și 1.800 de euro net. În vânzări, pozițiile de director de vânzări au avut câștiguri între 1.800 și 2.700 de euro net, iar managerii regionali de vânzări între 1.400 și 1.800 euro net.
Totuși, dacă avem în vedere modificările politicii fiscale cuprinse în ordonanța trenuleț, liderii de la ANIS arată că acestea pot duce la scăderi de salarii pentru IT-iști, în cazul în care angajatorul nu compensează eliminarea facilităților fiscale. Calculele realizate de ANIS arată că IT-iștii cu salarii de până în 10.000 de lei brut vor avea o scădere a salariului de 650 de lei după eliminarea facilităților fiscale prin intermediul ordonanței austerității.
