În ultimul deceniu, deficitul de personal a afectat tot mai multe industrii din țara noastră, pe fondul migrației masive a românilor către țări cu salarii mai mari și un stil de viață diferit. În acest context, tot mai mulți angajatori români au început să aducă muncitori din afara Uniunii Europene, în special din țările asiatice. Prin urmare, 600.000 de persoane lipsesc din piața muncii, ceea ce generează un deficit masiv de personal, pe care angajatorii încearcă să-l acopere cu forță de muncă de pe piețele externe.
La finalul lui 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). De la începutul anului și până în prezent, instituția a eliberat peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini. La acestea se adaugă și 6.764 avize pentru schimbarea angajatorului.
Cifra actuală acoperă doar parțial nevoile reale ale pieței muncii din România, care sunt mult mai ridicate, atrag atenția reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM). Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, contingentul pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă a rămas la 100.000.
De unde provin cei mai mulți angajați străini și în ce domenii lucrează
Potrivit datelor furnizate de comisarul-şef Daniel Titirigi, director al Direcţiei Migraţie în cadrul IGI, cei mai mulţi dintre angajații străini aduși să muncească în România provin din:
- Nepal (18.772 de persoane)
- Sri Lanka (6.295 de persoane)
- India (3.445 de persoane)
- Bangladesh
- Egipt
- Pakistan
- Maroc
- Turcia
- Etiopia
- Filipine
Industriile în care aceștia activează sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).
Surpriză plăcută pentru angajatori: Intrarea României în Schengen nu a „alungat” muncitorii străini din România
Problema muncitorilor străini care aleg să fugă din țară afectează deopotrivă agențiile de recrutare a personalului străin și implicit angajatorii români, care și-au pus încrederea în importul de forță de muncă, pentru acoperirea deficitului masiv cu care se confruntă piața muncii din România. Deși angajatorii români se temeau inițial că muncitorii asiatici vor pleca din România după 1 ianuarie (odată cu aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele terestre), reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă spun că, în realitate, fenomenul a fost unul diametral opus.
Înainte să intrăm în Schengen, eu mă număram printre oamenii care ar fi pus pariu că angajații străini vor pleca pentru că acestea erau premizele (...) După ce am intrat în Schengen, fenomenul de migrație a scăzut pentru că oamenii apreciază statutul de legalitate, apreciază asigurările sociale și, câtă vreme nu sunt elemente perturbatoare în viața lor, nu mai pleacă ilegal, caută să își rezolve actele și să rămână. Vedem că nu mai e așa prezent fenomenul acela de ascuns prin dube și încercări de treceri ilegale la graniță. Vă dau un exemplu, am adus la un moment dat niște muncitori în România, care după puțin timp și-au dorit să plece în Polonia. Au făcut-o și au făcut-o legal, dar după două săptămâni s-au întors în România.
Romulus Badea, preşedinte PIFM
De altfel, acest lucru se vede și din datele colectate de Organizația Internațională pentru Migrație. După mai multe chestionare la care au răspuns cetățeni străini care lucrează în România, 49% și-au exprimat intenția de a rămâne în România, față de 36% câți au transmis că ar lua în calcul să se mute într-o altă țară. Totodată, 70% dintre cei chestionați intenționează să-și ia cetățenie română în viitor.
Muncitorii străini văd în România un loc primitor
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 4% din populație este reprezentat de cetățeni străini din afara blocului comunitar. În România procentul este sub 1%, dar trendul este clar unul crescător, explică Mircea Mocanu, șef Misiune la biroul din România al Organizației Internaționale pentru Migrație, la conferința „Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici”.
„Partea bună este că România este o țară primitoare. Peste 82% dintre cetățenii străini chestionați în studiile noastre spun că se simt acceptați, tolerați și că nu s-au simțit niciodată discriminați. Interviurile și procesul derulat pentru aceste studii au durat 1 an și s-au efectuat pe aproape 2.000 de persoane. Unde vedem discriminare? La cei care nu s-au intersectat niciodată cu străini și care nu au ajuns să îi cunoască, să vadă cine sunt, să vadă care sunt problemele lor și care sunt motivele pentru care au plecat din țările lor de origine”, a mai explicat Mircea Mocanu.
Din datele instituției, cei mai mulți dintre angajații străini care muncesc în țara noastră își doresc să se facă înțeleși, să învețe limba română, să aibă acces la servicii de bază și să înțeleagă locul unde stau și unde își desfășoară activitatea. De asemenea, pe lângă muncă și nevoia de a accesa locuințe mai bune, 40% dintre cetățenii străini spun că și-ar dori chiar să-și deschidă o afacere (40%).
Totodată, o bună parte dintre aceștia sunt conștienți de faptul că trebuie să se dezvolte pe tot parcursul vieții, motiv pentru care 32% dintre cei chestionați vor să-și continue studiile, alți 24% și-ar dori să facă un internship ca să câștige experiență, în vreme ce 22% sunt dispuși inclusiv să facă voluntariat sau muncă neplătită pentru a-și propulsa cariera.
O angajat străin integrat la locul de muncă și în societate este între 30% și 60% mai profitabil pentru un angajator și pentru comunitatea din care face parte, a mai spus expertul. Acesta a subliniat că un program de integrare costă până la 5.000 de euro pe an, o parte din această sumă putând fi acoperită din fonduri europene, iar restul de autoritățile locale și centrale care furnizează astfel de servicii.
Angajatorii apelează la personal non-UE și pentru că sute de mii de români nu muncesc
Pe lângă cei 259.000 de șomeri câți erau înregistrați în luna mai 2025, țara noastră are deficit de forță de muncă, dar și sute de mii de oameni inactivi, care nu muncesc și care intră la categoria NEETs (oameni care nu sunt integrați nici în câmpul muncii și nici nu urmează o formă de învățământ sau cursuri).
Pe lângă acei 259.000 de şomeri înregistraţi, în anul 2024 au primit indemnizaţii, ajutoare sociale un număr de aproximativ 249.000 de persoane. Iată cum sunt aproape 500.000 de oameni activi care nu sunt în câmpul muncii. Asta reduce, evident, opţiunea angajatorului, posibilitatea de a angaja de pe piaţa de forţă de muncă locală.
Romulus Badea, preşedinte PIFM
Trebuie spus și că România a devenit ţara din UE cu cea mai mare rată a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%), conform datelor Eurostat din decembrie 2024, astfel că ţara noastră a depăşit state precum Spania şi Grecia, unde şomajul în rândul tinerilor a fost mereu o problemă constantă, după cum arată datele de la Fundaţia Friedrich Ebert România.
În decembrie 2024, în România, rata şomajului la toate categoriile de vârstă era relativă mică, de 5,7% din populaţia activă, puţin sub media europeană de 5,8%, şi mult mai mică decât în ţări ca Spania (10,6%), Grecia (9,3%), Finlanda (8,7%), Suedia (8,6%), Estonia (7,8%). O rată a şomajului mai mică regăsim în ţări ca Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) şi Malta (3%.)
