Schimbările rapide din piața muncii îi pune pe angajați în situația de a învăța constant lucruri noi pentru a rămâne relevanți și competitivi în viitor. Angajații sunt tot mai ancorați în realitate, motiv pentru care 61,1% dintre ei iau în calcul să-și schimbe profesia în următorii ani, potrivit datelor colectate de eJobs România, în urma unui sondaj. Dar vor să învețe lucruri noi pe cont propriu sau consideră că procesele de reskilling (recalificare) și upskilling (dezvoltare) țin de datoria angajatorului?
Ce i-ar determina pe români să-și schimbe profesia?
Potrivit datelor furnizate de eJobs România, salariul rămâne în continuare indicatorul principal pentru care angajații români sunt dispuși să facă tranziția către o nouă profesie, un trend similar, de altfel cu cel al schimbării de job, după cum arată mai multe statistici. Motivele principale pentru care românii vor să-și schimbe, de pildă, locul de muncă includ dorința unui salariu mai mare (48%), lipsa oportunităților de dezvoltare profesională la locul de muncă actual (14%), incertitudinile legate de viitorul companiei (13%) și dorința pentru un program mai flexibil la job (8%), conform datelor de la Bestjobs, de la începutul acestui an.
Dacă ne raportăm, însă, la o schimbare de profesie, 77,4% dintre români și-ar schimba-o pentru un salariu mai bun, în vreme ce 43,4% ar face această mutare pentru a avea mai multe perspective de dezvoltare profesională.
Iată pentru ce alte motive și-ar schimba românii profesia:
- stilul de lucru flexibil (hibrid sau remote) -38,5%
- nevoia de stabilitate 38,4%
- perspective de promovare 28,9%
- „nu mai am unde să evoluez” -21,6%
- „sunt prea puține joburi în domeniul meu” -8%
- „domeniul meu nu se mai caută” 5,7%
Cât timp (pe săptămână) sunt românii dispuși să aloce pentru a învăța competențele unei noi profesii?
- 5 ore -43,6
- 10 ore 28%
- 20 de ore – 10,8%
- 15 ore - 8,8%
- Nu este cazul - 8,9%
Ce buget ar aloca românii pe cursurile de reconversie profesională (din fonduri proprii)
- 1.000 -2.000 -27,7%
- 24,2% - sub 1.000 de lei
- 22% nu aș aloca buget din fonduri proprii
- 13,7% -peste 3.000 de lei
- 12,3% - 2.000 – 3.000 de lei
Cine ar trebui să suporte costurile unei reconversii profesionale
66% dintre respondenții cercetării realizate platforma de recutare au menționat că angajatorul este responsabil în mod integral de dobândirea de skill-uri noi pentru angajați, în vreme ce 49% dintre cei chestionați consideră că exclusiv salariatul trebuie să aibă în grijă componenta de reskilling și de upskilling. 39% dintre respondenți au ales calea de mijloc și anume aceea care arată că ar trebui să existe o împărțire a costurilor între angajat și angajator când vine vorba de reprofesionalizare, în măsura în care compania nu dispune de buget pentru un astfel de proces.
Vorbim de învățare continuă, care e un buzzword, dar am trecut deja la partea de acțiune. Învățarea continuă trebuie să fie business aa usual. Trebuie să transmitem mai departe că doar așa putem rămâne relevanți (...) Partea de upskilling și de reskilling poate fi privită și ca beneficii extrasalariale, dar și ca obligații morale pentru brandul nostru de angajator.
Raluca Dumitra, CMO eJobs România
Competențele digitale ale românilor, călcâiul lui Ahile
Conform celui mai recent raport DESI din 2024, România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul competențelor digitale. Doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani posedă competențe digitale de bază, o stagnare în ultimii trei ani și mult sub media UE de 54%. Competențele digitale, însă, vor fi relevante pentru gradul de competitivitate și de relevanță din piața muncii. Raluca Dumitra atrăgea atenția în cadrul Learning Network Festival 2025 că „Fiecare angajat pe care nu îl digitalizăm azi este un `ambasador` al stagnării noastre de mâine”.
De altfel, liderii ANIS – Asociaţia Patronala a Industriei de Software și Servicii atrăgeau atenția recent asupra importanței finanțării unor programe de formare și reconversie profesională pentru a încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor angajaților, dar și adopția AI la nivelul pieței muncii. În plus, pentru a forma viitoarele generații pentru competențele viitorului, e necesară și o integrare AI în programele universitare, pentru a forma specialiști pregătiți pentru noile cerințe tehnologice.
