FOTO REPORTAJ. Evadare la cramele din Dealul Mare

Mergeam încă din copilărie la bunici să-i ajut să culeagă via. Culegeam cu atenție fiecare ciorchine în parte, în timp ce bunicul și tatăl meu orchestrau întregul proces al facerii vinului. Am urmărit de mică modul în care se face vinul și mereu am fost surprinsă de câte moduri diferite există de a face această băutură a lui Bachus. Cu toate acestea, nu am apucat niciodată să vizitez propriu-zis o cramă (shame on me cum ar zice americanii!).

Dar cât trăim experimentăm, mi-am zis, așa că am pornit cu bucurie într-o călătorie scurtă, dar cât se poate de intensă, într-un loc care nici că putea fi mai bine ales: Dealul Mare.

Podgoria Dealu Mare este cel mai închegat masiv viticol din România și deţine opt centre viticole reprezentative, cu următoarele subdenumiri de origine (Dealu Mare-Boldeşti, Dealu Mare-Valea Călugărească, Dealu Mare-Urlaţi, Dealu Mare-Ceptura, Dealu Mare-Tohani, Dealu Mare-Breaza, Dealu Mare-Merei şi Dealu Mare-Zoreşti), potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Viei și produselor vitivinicole. La finalul anului 2019, cramele din regiunea viticolă Dealu Mare s-au unit în jurul unei idei: aceea de a-și autoimpune creșterea exigențelor privind calitatea producției, cu scopul de a promova mai bine specificul acestei zone.

La granița dintre Prahova și Buzău, am înaintat ușor înspre Cramele Lacerta, unde ne-a întâmpinat cu brațele deschise Mihai Băniță, managing director Lacerta, despre care colegii de breaslă susțin că este cel mai sincer enolog din toți câți există la Dealul Mare.

Nu s-a arătat prea încântat când am discutat despre 2020, an despre care spune cu urmă de regret că a fost un an prost pentru toată lumea. Cu toate acestea, Mihai Băniță rămâne optimist pentru că spune că unele obiceiuri de consum ale românilor s-au mai schimbat în ultimul an și că bugetul alocat unei sticle de vin a crescut odată cu noile generații de consumatori.

Citeste si:
Afaceri cu livada de migdali: produci ieftin si vinzi scump
Afaceri cu livada de migdali:...

„În ultimii ani oamenii au dat mai mulți bani pe vin. În final, crescând nivelul de trai și standardul de viață în România a crescut și nivelul de exigență. În același timp a intervenit și schimbarea de generație, multe persoane care au acum între 25-45 de ani au mintea mult mai deschisă și sunt dispuși să încerce și vinuri noi și mâncăruri noi.

Asta în timp ce generația de peste 65 de ani e mai conservatoare. Din ce am observat, mai ales în urma vizitatorilor de la cramă, sunt persoane care în ultimii cinci ani au ridicat prețul maxim pe care l-ar da pe o sticlă de vin, de de la 15 lei la 50, ceea ce e bine”, a declarat, pentru wall-street.ro, Mihai Băniță, managing director Lacerta.

„Vinul se mestecă, nu se bea”

Alegerea unui vin se face în conformitate cu evenimentul la care ești prezent. La o aniversare, oamenii vor avea un buget mai echilibrat alocat pentru o sticlă de vin, în timp ce pentru un grătar cu prietenii, „ar fi aberant să acorzi un buget foarte mare”, mai spune șeful Lacerta.

Citeste si:
Liliac modernizează crama și construiește o sală de evenimente și o...
Liliac construiește o sală de...

Eu aș vrea să se vândă vinul din pahar. Oamenii nu beau medalii. Oamenii trebuie să înteleagă că trebuie să guste. În final își vor face un raport calitate preț care va dicta.

- Mihai Băniță, managing director Lacerta-

La îndemnul enologului am mers la departe și la alte crame din Dealul Mare. Așa am ajuns să gust și din celebra Feteasca Neagră a celor de la Apogeum, pe care producătorii o caracterizează ca fiind „mai corpolentă și mai intensă decât un Pinot Noir, dar mai slăbuță decât un Cabernet”, o delimitare a gustului care i-a ajutat și pe americani să definească Feteasca Neagră românească și să o așeze pe harta mondială a vinurilor. Așa se face că Feteasca Neagră a Domeniilor Tohani a câştigat deja popularitate în ţări precum SUA, Spania şi China.

Citeste si:
IKEA, amendată cu un milion de euro pentru că și-a spionat angajații
IKEA, amendată cu un milion...

Nu aveam cum să învăț să nu miros, să nu gust, dar și să nu mestec vinul, după cum m-au îndrumat specialiștii de la Crama Apogeum (Tohani). Inspirat de producătorii georgieni de vinuri, a căror dovezi arheologice arată că încă de acum 8.000 de ani se făcea vin pe teritoriul lor, Virgil Mândru, CEO-ul Tohani, a ținut dintotdeauna să promoveze o metodă veche pentru a promova Feteasca Neagră.

Ce e interesant la cramele din Dealul Mare este că fiecare producător are un mod aparte de a face vinuri. Indiferent că sunt metode de vinificație ultramoderne sau manuală, toți producătorii sunt autentici în felul lor. Eu am încercat să fiu autentic prin această metodă foarte veche (...) La noi e o muncă fizică, manuală, foarte multă.

- Virgil Mândru, CEO Tohani -

La Apogeum lucrează doar familia, fiind un business de familie, în timp ce compania Tohani are aproximativ 50 de oameni în vie aproape tot timpul, iar cu tot cu marketingul vânzările și celelalte departamente, se apropie de 200. Majoritatea sunt angajați constanți, și doar câțiva sunt zilieri.

Aproape de venirea serii am ajuns și la crama Dagon, cramă artizanală mică, dar cu sete mare de a veni cu o paletă largă de gusturi noi. Crama a fost fondată de Mihnea Vasilache. Soiurile de la Dagon sunt păstrate atât în butoaie de lemn, cât și de inox pentru că oferă un gust mai fresh, mai răcoros (în special pentru rose-uri).

„Avem o cramă mică, fără utilaje, fără tehnologii prea multe. Tehnologia este una singură, o presare a strugurilor. Avem procese de răcire pentru limpezire pentru pentru că e foarte important ca mustul să intre într-o fermentare curată. Rose-ul trebuie să fie proaspăt și atunci fermentează la rece. Feteasca albă o fermentăm la cald, din care facem 1.000- 1.200 de sticle”, spune Mihai Rățulea Oenolog la Dagon.

La aproximativ o oră și jumătate de București și de principalul aeroport al României, în mijlocul uneia dintre cele mai mari concentrări urbane din țară, “constelația” cramelor din Dealu Mare este accesibilă pentru incursiuni de o zi sau de mai lungă durată și oferă ocazia descoperirii unei zone cu bogate tradiții istorice, arhitecturale și gastronomice. pasionații de vin sunt așteptați în weekendul 26-27 iunie 2021 să deguste vinurile de la cramele din Dealul Mare.

Fiecare turist își poate alege câte un singur traseu în fiecare dintre cele două zile în care cramele sunt deschise, contra unui bilet disponibil pe IaBilet.ro, care costă 260 lei cu transport inclus sau 200 lei cu transport propriu.

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Companii »



Setari Cookie-uri