Andrew Kakabadse, profesor la Henley Business School şi membru în consiliul de administrație al Envisia, o organizație care pregătește profesioniști pentru a întra în board-ul companiilor, a vorbit în exclusivitate într-un interviu acordat wall-street.ro despre cum ar trebui să funcționeze practicile de guvernanță corporativă în România și ce le lipsește directorilor de board din România.

Practica mediului economic românesc demonstrează că multe din procesele de recrutare și de selecție a membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere sau consultative sunt, mai curând subiective pentru că favorizează politic anumite persoane, după cum spune chiar prof. Andrew Kakabadse.

Wall-Street: Cum definiți dvs. guvernanța corporativă?

Andrew Kakabadse: Guvernanța corporativă este unul din cele mai vechi subiecte din lume. Dacă te întorci în Mesopotamia, primul document de guvernanță corporativă a fost pentru prima dată scris alături de religie. Deci regăsim de-a lungul timpului noțiunea de guvernanță corporativă. Diferența guvernanței corporative de astăzi este că azi este vorba despre bani și despre modul în care vom avea grijă de bani în numele acționarilor și ai proprietarilor. Deci practic suntem agenți care au grijă de bani pentru alți oameni. Dar acest lucru nu e nimic nou, datează chiar de acum mult timp.

Problema este că ne concentrăm prea mult pe servilism. Dacă luăm exemplul României, vedem că sunt multe legi în jurul guvernanței corporative care aduc în atenție rolul bordului, atribuțiile directorilor. În România sunt mai multe legi decât în Marea Britanie.

Citeste si:
Envisia și Bursa de Valori București au lansat un parteneriat...
Envisia și Bursa de Valori...

Cerințele guvernanței corporative de azi sunt că ai nevoie de acorduri, ai nevoie de protocoale, dar ai de asemenea nevoie de înțelegere, ai nevoie să înțelegi cum să navighezi printre problemele de ordin complex cu care te confrunți.

Situația în România este că în ultima vreme, administrarea companiilor a fost una deficitară (... ) Se pune aici problema de cum faci ca boardul unei companii să acționeze într-un mod sustenabil, care să se plieze pe cerințele viitorului. Cu toate acestea, ceea ce am găsit în România ultima dată când am sosit aici acum 13 luni în urmă, este un progres semnificativ. Am văzut aici un progres mai mare decât am văzut în oricare alt stat din Uniunea Europeană.

Și cred ca acest progres nu se datorează doar abilităților oamenilor (de care am fost impresionat de altfel), ci apetitului de a face bine pentru societatea românească. Și în prezent, acest apetit și această dorință de a face bine este cu adevărat rară.

Wall-Street: Care credeți că sunt cele mai mari calități și defecte pe care le-ați sesizat la companiile din România?

Citeste si:
Board-ul BCE, acuzat de favoritism, dupa atribuirea unei functii
Board-ul BCE este acuzat de...

Andrew Kakabadse: Punctele forte sunt, fără îndoială, talentele elitelor pe care le-am regăsit aici, un simț antreprenorial foarte ascuțit al proprietarilor din a doua generație care preiau frâiele afacerilor de familie.

Punctele slabe, sunt, după cum am amintit administrarea defectuoasă, o lipsă a responsabilității morale și o lipsă a determinării antreprenorilor și managerilor de a se provoca în scopuri bune, de a-și dori mai mult.

O problemă mai este și în ceea ce privește favoritismele de ordin personal, favoritisme de ordin politic și o atenție foarte mică ce se îndreaptă către abilitățile propriu-zise. Aici este problema guvernului.

Wall-Street: Ce recomandări aveți pentru companiile din România pentru a-și crește gradul de guvernanță corporativă?

Citeste si:
EJobs România, afaceri în creștere cu aproape 70% în primul semestru
EJobs România, afaceri în...

Andrew Kakabadse: Aș spune o abordare mult mai echilibrată în ceea ce privește accesul în board-ul unei companii. Spre exemplu ar trebui să se pornească de la câteva întrebări: de ce o anumită persoană este nevoită să ocupe un loc în board, ce valoare aduce aceasta în acest consiliu director, în ce mod va fi devotată eficient și își va aduce propria valoare în acel board (...) Prin valoare nu înțelegem doar valoare de ordin financiar, valoare poate să însemne sustenabilitatea, echitatea, relația cu acționarii, reputația și construcția acesteia.

Noi, la Envisia încercăm să pregătim și să antrenăm capacitatea intelectuală a celor care ni se alătură în programele noastre. Totodată, încercăm să îi apropiem de o mentalitate a guvernării cu perspective pe termen lung. Încercăm să-i ajutăm să fie mai așezați cu privire modul în care s-au angajat să ducă la bun sfârșit un lucru.

De asemenea, îi ajutăm să-și capete o viziune mult mai independentă în ceea ce privește perspectivele pe care le au. Vorbim de o independență care e greu de creat, în special în afacerile de familie, unde fondatorul este încă acolo și încă are frâile companiei în mâinile sale.

Wall-Street: Credeți că directorii companiilor din România au suficient curaj și încredere?

Andrew Kakabadse: Sunt absolut convins că în România este atât de mult curaj și încredere pe atât de mult cât regăsim și în SUA sau în Marea Britanie, Germania sau Franța. Ce avem în România e mai curând o imaturitate a sistemului, decât a oamenilor. E o problemă serioasă pentru că să încerci să îți însușești anumite directive de ordin profesional în societăți pe acțiuni.

E dificil să spargi acest favoritism politic, în defavoarea abilităților reale ale unei persoane, care va contribui în boardul respectiv, e o adevărată provocare în România acest aspect.

Să muncești din greu ca să-ți aduci contribuția necesită un nivel de remunerație care să arate care e contribuția ta reală. Dar în România nu putem vorbi de așa ceva. Sunt multe aspecte pe care trebuie să le ai în vedere.

Wall-Street: Cum arată România din punct de vedere al implementării programelor de guvernanță corporativă, comparativ cu celelalte state din CEE? Credeți că în ultimii ani, companiile din România au înțeles importanța guvernanței corporative?

Andrew Kakabadse: România este mult peste alte state la nivel de implementare a practicilor de guvernanță corporativă. Polonia și România să spunem că sunt destul de similare aici, dar nu aș putea spune același lucru despre Bulgaria.

România e o țară în dezvoltare, cu o economie care se află în plină dezvoltare. Percepția externă e că această țară trebuie să țină pasul cu ce se întâmplă în realitate, însă până nu ajungi să te confrunți cu entitățile mari din România și până nu dai dovada de profesionalism, din păcate părerea negativă despre România nu se va schimba.

Andrew Kakabadse este şi membru în boardul Envisia, prima Școală Postuniversitară de Afaceri destinată membrilor în consilii de administrație din România, ce a adus o serie de programe acreditate de profesionalizare destinate membrilor și aspiranților la poziții în consiliile de administrație ale companiilor. Programele sunt realizate în parteneriat cu Henley Business School din Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioase școli de profil din lume.

Sursa foto: Henley Business School

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri