Astăzi, mai mult ca oricând, managerii sunt sfătuiți să investească în dezvoltarea rezilienţei mentale pentru a depăşi cu bine crizele și a-şi păstra o marjă de siguranță pentru a acționa. În același timp, este o neînțelegere comună faptul că reziliența de leadership este suficientă pentru a trece nevătămat de o criză. De fapt, este nevoie ca întreaga companie să fie rezilientă.

Un material de opinie semnat de Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul WU Executive Academy, și Vladimir Preveden, antreprenor, autor și consultant al companiilor tehnologice

Criza COVID ne-a lovit fără vreun avertisment, provocând panică în rândul întreprinderilor. Forța perturbatoare a crizei va persista probabil pentru o perioadă lungă de timp, afectând numeroase industrii și aproape toate companiile. Cu toate că previziunile există, victimele sunt adesea luate complet pe nepregătite. Fie că este vorba de o criză financiară care bulversează piețele, de un virus care forțează economia să se oprească brusc sau de o creștere a numărului de refugiați care solicită o acțiune politică, "ceea ce au în comun toate aceste perturbări este faptul că, datorită creșterii lor exponențiale, a forței lor omniprezente și a rapidității cu care se manifestă efectele, dimensiunile impactului lor sunt gigantice. Companiile trebuie să fie echipate pentru a gestiona rapid astfel de evenimente neașteptate și să fie capabile să ia rapid decizii în ciuda unui nivel mare de incertitudine, adaptându-se situaţiei și, uneori, reinventându-și complet operațiunile", spune Vladimir Preveden.

"Un lucru asupra căruia criza coronavirusului nu lasă niciun dubiu este acela că nu este suficient să ne concentrăm pe un leadership rezistent, așa cum am făcut-o în ultimii ani", spune Helga Pattart-Drexler. Este o greşeală, deoarece, "când vine vorba de reziliență, este necesar să ne uităm la întreaga întreprindere, de la organizarea, structura, produsele, la parteneriatele și cooperările sale. O criză pune în lumină punctele slabe ale unei companii", explică Helga Pattart-Drexler (foto).

Curba exponențială disruptivă

Cele mai multe companii au crescut într-o lume care credea în creșterea liniară. Cu toate acestea, disrupțiile nu sunt liniare, ci funcționează într-un mod exponențial, spune Preveden: "după o dezvoltare abia perceptibilă în etapa inițială, creșterea unei disrupții accelerează într-un ritm fenomenal. Pentru că suntem obișnuiți să gândim în mod liniar, acest lucru poate fi greu de înțeles și chiar mai greu de anticipat. Acest lucru este valabil atât pentru crizele financiare, cât și pentru încălzirea globală sau pandemii."

Companiile pot face față unor astfel de perturbări externe doar dacă reușesc să le gestioneze rapid, dacă nu se împotmolesc și dacă transformă reziliența într- o componentă centrală a strategiei lor de reacţie la criză. Însă experții avertizează companiile că acestea nu trebuie să aştepte o criză pentru a deveni mai puternice. Schimbările sunt necesare încă din perioada în care afacerile merg bine: "realizarea unei transformări atât de ample, pe fondul unei presiuni financiare și de timp intense, reprezintă o provocare enormă și este aproape imposibilă pe timp de criză", spune Vladimir Preveden.

Măsurile directe de reducere a costurilor - prin diminuarea personalului sau vânzarea unor segmente de activitate - sunt o dovadă a lipsei de viziune: "reducerea costurilor și recurgerea la împrumuturi, așa cum au făcut multe companii în timpul crizei financiare globale din 2009, nu vor mai funcționa", subliniază Pattart-Drexler.

Cinci caracteristici pe care le au în comun companiile reziliente:

1. O bază solidă de lichidităţi

  • Strategie: Companiile reziliente au rezerve de capital care le ajută să treacă peste situaţiile de criză, cum ar fi cea cauzată de o scădere neașteptată a veniturilor. "Creșterea maximă nu este întotdeauna calea de urmat; o creștere organică, reducerea datoriilor și a costurilor sunt mai indicate", spune Preveden.

El indică trei pârghii care pot fi acționate pentru a construi rezerve de capital: "în primul rând, nu mai alocați din rezervele de capital activităţii operaționale și nu plătiți excedente acționarilor prin dividende. În schimb, acumulați rezerve, de exemplu prin investiții pe piața financiară. În al doilea rând, creșteți capitalul propriu. În al treilea rând, faceţi eforturi pentru a reduce datoriile în mod structural astfel încât să deveniți o companie fără datorii, care, în mare parte, se autofinanțează."

  • Operațiuni: Optimizați toate procesele relevante pentru numerar. Gestionați în mod centralizat intrările de numerar și organizați-le în funcție de orizonturile de timp. Același lucru este valabil și pentru numerarul cheltuit. Companiile reziliente își optimizează în permanență planurile de investiții, concentrându-se pe cele care aduc randamente maxime și evitând investițiile mai puțin relevante.

2. Structuri flexibile și orientarea către noi piețe

"Obiceiurile consumatorilor se schimbă rapid: în acest moment, de exemplu, există o preferință pentru cumpărăturile de proximitate, digitale și fără contact", spune Pattart-Drexler. Companiile trebuie să răspundă fără întârziere la dorințele consumatorilor, încercând în același timp să acționeze în mod autonom și independent de piețele globale prin:

  • reducerea sediilor centrale și centralizarea operaţiunilor care funcţionează foarte eficient, care creează sinergii in-house și acționează ca un catalizator pentru inovaţie;
  • oferirea de servicii eficiente și rentabile;
  • descentralizarea lanțurilor de aprovizionare care acționează mai autonom pe piețele cheie, pentru a garanta securitatea aprovizionării și capacitatea de a genera venituri chiar și atunci când frontierele internaționale sunt închise;
  • asigurarea aprovizionării pentru producție;
  • preluarea suveranităţii datelor în timp real, gestionate la nivel central;
  • planificarea structurilor și a capacităților fixe pentru o utilizare continuă maximă și nu pentru perioadele de vârf, ceea ce permite o organizare modulară, prin care costurile generale pot fi mărite sau micșorate în funcție de necesități;
  • gestionarea personalului în funcție de domeniile de activitate, autoorganizarea în "comunități" (organizare agilă) și asigurarea unor metode de lucru flexibile.

3. Modele de afaceri orientate către oportunități

Clienți: gândire creativă, orientată către client, pentru a putea detecta și aborda din timp noi segmente de potențiali clienți (înaintea concurenței);

Vânzări: structuri de vânzări digitale puternice, vânzare fără contact în magazine, concentrarea pe segmentele profitabile de clienți, reducând în același timp complexitatea lanțului de aprovizionare;

Asistență pentru clienți: platforme de servicii centralizate, digitale, centrate pe client, atât pentru cumpărători, cât și pentru furnizori;

Digitalizare: implementarea soluţiilor digitale în toate diviziile pentru a îmbunătăți eficiența;

Personalul: consolidarea cunoștințelor privind noile tehnologii (competențe digitale) și adaptarea fișelor de post;

Inovare: ambidexteritate, adică o abordare sistematică în dezvoltarea inovațiilor organice și disruptive (atât pe plan intern, cât și extern).

4. Un scop bine stabilit

  • Și-a definit compania scopul de afaceri și, dacă da, îl urmărește în activitatea de zi cu zi?

"În special dacă doresc să atragă generațiile Z și Y, companiile trebuie să acționeze cu integritate în prezent", spune Vladimir Preveden.

Sunt diversitatea, durabilitatea și protecția mediului printre valorile de bază ale companiei?

A reușit să se poziționeze cu succes ca un "angajator preferat" pentru mileniali?

5. Leadership adevărat

Acesta se caracterizează prin:

  • autenticitate, empatie, transparență și comunicare directă, fără ambiguităţi;
  • viziune, abilități analitice și capacitatea de a gândi exponențial;
  • un proces decizional rapid prin împuternicirea descentralizată a angajaților și un grad ridicat de colaborare;
  • promovarea persoanelor cu potențial ridicat și dezvoltarea competențelor digitale.

Ce rol joacă tehnologiile digitale în ceea ce privește reziliența?

"Criza coronavirusului a forţat companiile să folosească soluții de lucru de la distanță, ceea ce a condus la un salt gigantic privind digitalizarea", spune Vladimir Preveden. "Cu toate acestea, dacă credeți că puteți bifa digitalizarea pentru că ați implementat munca la distanță, mai gândiți-vă o dată", adaugă Helga Pattart-Drexler. Digitalizarea nu oferă doar interfețe digitale pentru relaţiile cu clienții (vânzări, asistență), ci ajută la creșterea eficienței în întreaga întreprindere (centralizarea datelor, optimizarea proceselor, reducerea costurilor), precum şi la crearea platformelor de colaborare interdepartamentale pentru personal (atât la birou, cât și la punctele de lucru la distanță). De asemenea, ea dă naștere unor noi modele de afaceri, în special celor care au încorporat inovații disruptive oferite prin intermediul start-up-urilor.

Mai mult, dacă tehnologiile digitale sunt implementate în mod sistematic în întreaga companie, modurile de gândire și de lucru învechite dispar în mod automat: "din acest motiv, digitalizarea contribuie, de asemenea, la o schimbare de cultură, permițând companiei să se îndrepte spre mai multă agilitate, deschidere și colaborare", spune Preveden. Ceea ce este, de asemenea, important: "noile competențe tehnologice (analiza datelor, noile tehnologii), precum și o bună înțelegere a metodelor (cum ar fi design thinking) trebuie să fie bine stabilite în cadrul companiei prin instruirea personalului existent și prin selectarea noilor angajați într-un mod bine direcționat."

"Fiecare criză este și o oportunitate. Ea poate accelera inovaţia", spune Helga Pattart-Drexler, adăugând: iIpoteza mea de lucru privind starea economiei în actuala criză COVID este că ne agățăm prea mult de vechile modele de afaceri. Ar fi greșit să încercăm să salvăm totul, indiferent de costuri, și să sacrificăm inovația în acest proces. Acum este momentul să încercăm lucruri noi și să decidem de ce structuri și modele de afaceri vechi ar trebui să ne despărțim."

Rezumând: cinci răspunsuri la criza actuală

1. Asigurarea lichidităților
2. Elaborarea unor previziuni realiste privind veniturile pentru următorii ani, incluzând mai multe scenarii
3. Reducerea structurală a costurilor și asigurarea unui capital propriu adecvat pentru previziuni realiste privind veniturile
4. O comunicare autentică și constantă
5. Concentrarea pe scopul afacerii

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri