Noi nu suntem de acord să continue plafonarea preţurilor la energie şi ce urmează să se întâmple după ce dispare plafonul este o decizie politică, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON România, subliniind că ar trebui sprijiniţi de stat doar clienţii vulnerabili. Daniela Dărăban, director executiv ACUE, precizează că schema privind plafonarea preţurilor la energie este foarte greoaie şi greu de administrat şi se dorește ieșirea din această schemă.
"Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri", a spus Volker Raffel la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE.
"Cred că am ajuns cumva la momentul la care ar trebui să spunem că acest mod de finanţare a ajutorului social trebuie să se schimbe, pentru că ajungem, până în martie 2025, în al 4-lea an de implementare, când furnizorii şi-au asumat, de fapt prin obligaţia impusă de lege, un nou rol, cel de a finanţa reducerile de preţ decise de statul român. Schema este foarte greoaie şi greu de administrat. Vedeţi toate aceste modificări, completări, reinterpretări. Ne dorim să ieşim din această schemă pentru că rolul furnizorilor este altul pe piaţa de energie şi am vrea să facem lucrurile la care ne pricepem: să asigurăm energia, nu să plătim reducerile de preţ decise de statul român", a spus Dărăban la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE.
Volker a reiterat că nu trebuie un plafon generalizat şi sprijinul să fie unul social, dat direct la clienţii vulnerabili şi nu la toată lumea.
Nu se știe prețul din aprilie 2025: ACUE avertizează că s-ar putea să nu avem un preț bun
De asemenea, directorul E.ON a subliniat că, în prezent, compania nu ştie preţul care va fi aplicabil clienţilor începând cu aprilie 2025, pentru că piaţa angro nu este complet funcţională.
"Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel.
Acesta a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale.
Dărăban a subliniat că, în prezent, problema este ponderea costului cu achiziţia de energie, şi, dacă piaţa nu va asigura posibilitatea de a achiziţiona energie la un preţ bun, nu vom avea un preţ final bun.
"Dacă ne uităm care sunt elementele care duc la creşterea preţului în factura finală, aproximativ 50% este procentul pe care furnizorul îl plăteşte cu achiziţia energiei. Restul sunt toate segmente de cost fix: tariful de distribuţie, taxe, TVA, tariful de transport, cele de sistem. Deci toate sunt fixe, plus marja furnizorului. Dar oricum, şi când nu era plafonată, marja nu depăşea niciodată 5%, cumva între 3% şi 5% au fost istoric marjele furnizorului. Când ne uităm la aceste componente de cost, componenta care are ponderea cea mai mare şi este volatilă este costul de achiziţie. Dacă piaţa nu va asigura posibilitatea de a achiziţiona energie la un preţ bun, nu vom avea preţ final bun", a explicat oficialul ACUE.
Aceasta a menţionat că, în opinia membrilor ACUE, ieşirea din actuala schemă de plafonare trebuie făcută cu atenţie pe toate segmentele de piaţă, inclusiv pe piaţa liberă, pe partea de angro, de achiziţie şi de lichiditate a pieţei.
Datoriile statului către furnizorii de energie electrică, în urma aplicării schemei de plafonare a preţurilor la energie, se cifrează la circa un miliard de euro, pentru 2024, dar această sumă nu este confirmată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, a declarat Daniela Dărăban.
