JAFUL vs. DREPTUL DE A NU MINTI: cresteti libertatea economica!

[Opiniile prezentate in acest articol apartin in intregime autorului si ele nu implica sau angajeaza in vreun fel Banca Nationala a Romaniei. Varianta integrala a lucrarii este disponibila in documentul adaugat mai sus.]

Numarul votantilor dependenti de redistribuire care efectiv voteaza a devenit mai mare decat numarul celorlalti votanti. Ei ii voteaza pe politicienii care promit conservarea redistribuirii sau cresterea ei, si nu pe cei care incearca sa reduca excesele. Astfel, redistribuirea excesiva pune bazele pentru “tirania majoritatii”.

Tot mai multi oameni dependenti de redistribuire ajung sa se considere nu atat proprietarii drepturilor de redistribuire stabilite prin lege, cat mai ales proprietarii valorilor acelor drepturi. Din aceasta cauza, mecanismele de corectie a exceselor nu se pot utiliza sau se utilizeaza prea tarziu, deoarece par nelegitime.

In studiu se arata caracteristicile publicului votantilor dependenti de redistribuire si mecanismul prin care acesta poate ajunge sa accepte, chiar daca fara sa aplaude, reducerea libertatilor politice daca aceasta este solutia pentru evitarea reducerii venituilor din redistribuire.

Deoarece nu exista compromis intre veniturile din redistribuire si libertatea politica, pe termen mediu-lung veniturile din redistribuire vor scadea, astfel ca dependentii de redistribuire se vor intoarce, in cele din urma, impotriva politicienilor care sustin redistribuirea excesiva.
Fara cresterea libertatii economice prin imbunatatirea drepturilor de proprietate, prin reducerea coruptiei si prin reducerea dependentei de redistribuiri, nu este decat o chestiune de timp pana cand libertatea politica se va deteriora.

1. Introducere

Aparitia semnelor ca libertatea politica in Ungaria si Romania, ambele tari membre ale Uniunii Europene, ar putea sa se deterioreze semnificativ continua sa ingrijoreze publicul din tarile democratice.

In Romania, semnele au aparut sub forma unor actiuni sub a caror incidenta directa au intrat, in mod regretabil,cateva institutii. A existat tentativa de a afecta grav institutia referendumului, parte a celei mai importante institutii ale unei democratii - alegerile libere. Avocatul Poporului si presedintii Camerei Deputatilor si Senatului au fost inlocuiti cu o viteza care a pus in discutie constitutionalitatea procedurilor. De asemenea, Parlamentul a decis reducerea atributiilor Curtii Constitutionale, hotarare pe care Curtea Constitutionala a invalidat-o ulterior.

In particular, pentru Romania, cei mai multi analisti au comentat aceste actiuni din perspectiva politica. In esenta, ei au pus accentul pe ceea ce Comisia Europeana (2012) a caracterizat in raportul sau pe MCV ca fiind „un sistem politic excesiv polarizat unde neincrederea intre entitatile politice si acuzatiile sunt un model comun”. In mod corect, Comisia Europeana noteaza insa ca „acest context politic nu poate explica natura sistematica a mai multor actiuni”, si ca masurile adoptate recent de Guvernul Romaniei ridica ”indoieli serioase privind angajamentul fata de respectarea statului de drept sau privind modul in care este inteles statul de drept intr-un sistem democratic pluralist”.

Cei care au comentat din perspectiva economica s-au referit la criza actuala, care a marit permisivitatea publicului la astfel de deviatii. Opinia mea este ca aparitia semnelor reflecta o cauza mult mai profunda, si anume un deficit considerabil de libertate economica, atat cantitativ cat si calitativ. Existenta acestui deficit, mai ales prin dimensiunea sa calitativa, garanteaza posibilitatea deteriorarii libertatilor non-economice la orice moment si reversibilitatea procesului de reforma.

2. Deficitul de libertate economica

In Romania, deficitul de libertate economica a aparut in urma unui jaf“subtil” de mari proportii, la care toata lumea a asistat dupa 1989, dar pe care foarte putini l-au observat. Obiectul jafului a fost libertatea economica, adica “libertatea de a prospera in interiorul unei tari fara interventia guvernului sau a unei autoritati economice” (businessdictionary.com). Astfel s-a redus libertatea in ansamblu, cea mai de pret valoare a omului si baza prosperitatii si civilizatiei occidentale.

Jefuitorii sunt mostenitorii politici ai Partidului Comunist Roman (PCR), partid care, prin cvasieliminarea proprietatii private a confiscat, pentru aproape 45 de ani, toate libertatile (economica, de exprimare, politica). Mostenitorii politici ai PCR au fost nevoiti acum 22 de ani sa permita libertatea politica, dar nu s-au predat. Ei au continuat in ultimii 22 de ani sa limiteze libertatea economica, in special prin mentinerea neclaritatii drepturilor de proprietate, drepturi despre care Milton Friedman (1998) a spus ca sunt “o fundatie esentiala pentru alte drepturi ale omului”.

Facand asa, ei au impiedicat aparitia “capitalismului competitiv” , care “furnizeaza libertate economica in mod direct” si “de asemenea promoveaza libertatea politica pentru ca separa puterea economica de puterea politica si in acest mod permite primeia sa o contrabalanseze pe cealalta ”(Milton Friedman, 2002, p. 9). In Romania, o parte importanta a economiei a ramas conectata la puterea politica. Puterea economica cu adevarat separata de puterea politica nu a fost suficient de mare pentru a tine in sah puterea politica. Separarea insuficienta a puterii economice de cea politica a impiedicat aparitia domniei legii si a creat premisele pentru limitari ale libertatii politice sau ale celorlalte libertati non-economice.

(.....) Cititi analiza lui Lucian Croitoru in varianta integrala (care contine si capitolele 3-9) in documentul adaugat mai sus.

10. Mecanismul recentei alterari a libertatii politice in Romania

Asa cum pot accepta reducerea eficientei utilizarii economisirilor sociale, votantii dependenti de redistribuire pot accepta o reducere a libertatii politice, desi nu si-o doresc.Pentru a intelege cum este posibil acest lucru, trebuie pornit de la caracteristicile (i) si (ii) ale publicului votantilor dependenti de redistribuire si de la echilibrul pe care acestea il genereaza. Faptul ca cei dependenti de redistribuire generaza cel mai mare numar de votanti (caracteristica (i)) garanteaza si existenta (sau formarea) unei forte politice care sa satisfaca dorinta acestora privind pastrarea locurilor de munca si, eventual, cresterea veniturilor pe care le primesc de la buget (caracteristica (ii)). Astfel, apare un echilibru: dependentii de redistribuire primesc veniturile si locurile de munca dorite, iar politicienii care promit mentinerea sau cresterea nivelului redistribuiriii si asigura o reprezentare parlamentara in proportie cu numarul celor care se bazeaza pe redistribuire.

Totusi, echilibrul acesta este potential in conflict cu libertatea politica. Odata ce el este satisfacut, premisele pentru exercitarea “tiraniei majoritatii” sunt puse. In conditiile mentionate, majoritatea parlamentara (temporara) poate altera libertatea politica fara ca o masa suficient de mare de oameni sa se poata opune. Pe termen scurt, cei dependenti de redistribuire, presupusi in rationamentul nostru majoritari (caracteristica (i)), nu au stimulentele sa o faca. Daca votantii dependenti de redistribuire ar iesi in strada sa se opuna alterarii politice, pe care ei nu o doresc, ar aduce la putere o forta despre care ei cred ca exista (caracteristica (iv), si care va reduce redistribuirea.

Confruntati cu problema alegerii intre reducerea veniturilor si reducerea libertatii politice, cei mai multí dintre votantii dependenti de redistribuire vor prefera, pe termen scurt, reducerea libertatii politice. Diferenta dintre libertatea lor economica si libertatea politica a societatii este mai mare decat diferenta dintre libertatea economica a celorlalati votanti si aceeasi libertate politica (caracteristica (iii)). Pe aceasta baza, cei mai multi dintre cei dependenti de redistribuire pot accepta o reducere a libertatii politice daca aceasta este solutia pentru a evita reducerea redistribuirii de care depind.

In consecinta,daca toate conditiile mentionate pana aici - libertatea economica joasa (mai ales pe ruta drepturilor de proprietate si a coruptiei) si existenta unei majoritati parlamentare fondate pe votul celor dependenti de o redistribuire nesutenabila – sunt indeplinite, atunci usa spre alterarea libertatilor politice este deschisa. Mai este necesar doar un declansator al actiunilor care reduc efectiv libertatea politica. In Romania, acest declansator a fost lupta electorala, care a dus la initierea actiunilor pe care le-am mentionat la inceputul studiului ca semne ca exista intelesuri precare ale angajamentului fata de statul de drept (domnia legii) intr-un sistem democratic pluralist si ca libertatea politica ar putea sa se deterioreze.

Actiunile initiate de USL, amintite la inceputul studiului, au fost de neimaginat in UE, daca luam in considerare reactia presedintelui CE si a altor oficiali. Reactia lor a indicat clar ingrijorarea privind viitorul libertatilor politice. De asemenea, legalitatea actiunilor a fost pusa la indoiala de o mare parte a publicului romanesc. Actiunile au avut loc cu doar cateva luni inainte de alegerile parlamentare, ceea ce dovedeste increderea initiatorilor ca votantii dependenti de redistribuire ar accepta, chiar daca nu ar aplauda, o eventuala reducere a libertatii politice.

In sfarsit, alterarea libertatii politice prin mecanismul descris are si o componenta autoreglatoare, datorita careia deteriorarea libertatilor politice nu este sustenabila. Ea va fi criticata si sanctionata de partenerii economici externi, fie ele guverne democratice sau investitori privati institutionali sau individuali. Dar, indiferent de actiunile exteriorului, va exista o miscare interna impotriva alterarii libertatilor politice. In interior, la inceput, doar cei cu libertate economica relativ mare se vor opune alterarii libertatilor politice. Cei mai multi oponenti vor fi, inevitabil, din sectorul privat.

Totusi, deoarece compromisul dintre redistribuire si libertatea politica nu exista pe temen lung, veniturile din sectorul bugetar vor scadea. In final, chiar si cei dependenti de redistribuire se vor intoarece impotriva politicienilor care atenteaza la libertatea politica. Astfel, baza pe care se constituie aliantele politice care sprijina redistribuirea excesiva se destrama, antrenand destramarea aliantelor politice.

Pe termen lung, daca libertatea economica ramane scazuta datorita drepturilor de proprietate precare si coruptiei, publicul dependent de redistribuire, cu cele patru carcteristici descrise va dainui. Ciclul descris in acest paragraf se va relua din punctul in care ei vor fi din nou dispusi la o reducere a libertatii politice daca astfel s-ar evita, pe termen scurt, reducerea veniturilor individuale din redistribuire.

11. Cateva lectii din aceste evolutii

Democratia nu garanteaza libertatea economica. Democratia inseamna, asa cum spunea William Greider (1988), alegeri colective ale celor bogati si saraci, indiferent daca sunt proprietari sau nu. Cu alte cuvinte, puterea politica nu apartine numai proprietarilor. Daca din democratie rezulta o alterare a drepturilor de proprietate concomitent cu cresterea la niveluri nesustenabile a redistribuirii, atunci libertatea economica scade.

Cu un nivel scazut de libertate economica, puterea politica se poate transforma usor din democratica in nedemocratica, iar in democratie se poate ajunge usor la tirania majoritatii. Pentru a garanta libertatea economica la un nivel care sa asigure libertatea politica a oamenilor, democratia trebuie sa asigure protejarea drepturilor de proprietate. Numai asa se poate garanta domnia legii de care are nevoie libertatea economica si numai asa libertatea economica poate garanta domnia legii, factori care, asa cum spunea Hayek, se conditioneaza reciproc.

Alegerile (politice) libere democratice nu sunt scutite de decizii arbitrare ale celor care castiga alegerile. Pe aceasta ruta a discretionarismului, alegerile libere politice pot intra in conflict cu alegerile economice libere individuale, adica cu libertatea pietelor. Deoarece puterea politica nu apartine numai proprietarilor, intre piete si stat va fi permanent o lupta pentru ocuparea rolului central in administrarea economiei. In absenta domniei legii, cu cat mai mare este rolul statului, cu atat mai mult este alterata libertatea economica. Claritatea, coerenta si impartialitatea regulilor se pot altera si coruptia isi poate face loc usor. Acelasi efect il poate produce si existenta unui public dependent de redistribuire daca pe baza lui se formenaza o majoritate in parlament.

Cu toate acestea, criza actuala este folosita pentru a reduce si mai mult, in numele unor idealuri frumoase, libertatea economica. Privatizarile sunt amanate in ideea ca pe timp de criza valoarea intreprinderilor privatizabile scade. Reglementarile devin excesive mai ales in sectorul financiar, stiut fiind ca, in Romania, sub-indicele libertatii financiare este al patrulea cel mai slab dintre cei zece sub-indici care caracterizeaza libertatea economica. Desi redistribuirea excesiva este o mare problema a Romaniei, pentru politicieni criza pare sa fie unbun motiv pentru a da mai multa putere guvernelor in detrimentul pietelor. Toate acestea pe fundalul unui nivel de coruptie care continua sa ramana inalt.

Cineva ar putea crede ca simpla inasprire a prevederilor care sanctioneaza actiunile care pot altera libertatea politica, sau introducerea lor acolo unde lipsesc, ar fi o garantie pentru libertatea politica. Chiar daca ar ajuta, astfel de prevederi nu ar constitui, totusi, garantii.

Principala lectie a acestei analize este aceea ca daca nu se vor lua masuri de crestere a libertatii economice prin imbunatatirea drepturilor de proprietate, prin reducerea coruptiei si prin reducerea dependentei de redistribuiri, libertatea politica s-ar putea deteriora. Chiar daca semnele aparute in iulie 2012 privind posibila alterare semnificativa a libertatii politice ar fi reversate, problema ramane. Fara o crestere adecvata a libertatii economice pe rutele mentionate, nu este decat o chestiune de timp pana cand vor aparea reduceri ale libertatii politice.
 
Cititi analiza lui Lucian Croitoru in varianta integrala (care contine si capitolele 3-9) in documentul adaugat mai sus.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: