De la izbucnirea crizei datoriilor, Banca Centrala Europeana (BCE) s-a confruntat cu o mare dilema legata de aversiunea sa morala si legala de a finanta guvernele si obligatia de creditor de ultima instanta.
BCE a decis de curand realizarea unui program nelimitat de achizitii de obligatiuni, cu maturitatea de 1-3 ani, a statelor cu probleme din zona euro. Nu exista limite cu privire la randamente, iar institutia va avea acelasi statut ca orice creditor al tarilor respective.

Prin aceasta masura BCE vizeaza asigurarea finantarii tarilor la un cost rezonabil si refacerea mecanismului de transmitere a deciziilor de politica monetara.

"Vom avea un instrument eficient pentru a evita scenarii distructive, cu posibile provocari severe pentru stabilitatea preturilor", a declarat presedintele BCE, Mario Draghi (foto sus).

Decizia Bancii Centrale Europeane a fost salutata “cu tarie” in primul rand de catre Fondul Monetar International (FMI), directorul general al institutiei, Christine Lagarde, spunand ca masura trebuie insotita si de conditii stricte pentru tari.

Practic, BCE va cumpara titluri de stat de la tarile cu probleme din zona euro, precum Italia sau Spania, asigurandu-le astfel finantarea pe termen scurt. E ca si cum Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar cumpara obligatiuni emise de Ministerul Finantelor Publice, intrucat acesta nu ar mai putea sau nu ar mai vrea sa se imprumute de pe piata interna sau externa. In cazul Romaniei o astfel de masura ar aduce tara foarte aproape de faliment, insa la nivelul marilor puteri din Europa sfidarea teoriilor economice este acceptata.

“Masura BCE era asteptata, fiind in logica politicilor de pana acum care nu au adus niciun rezultat. Nu poti sa acoperi pagube prin tiparire de bani pentru ca vei agrava instabilitatea economica si vei mentine pretul activelor la un nivel ridicat. Investitorii stiu care este realitatea si in continuare nimeni nu va investi, insa toti vor marca profitul prin pasarea pierderilor la BCE”, a precizat Bogdan Glavan (foto), profesor de economie la Universitatea Romano-Americana.

„Diferenta dintre Romania si zona euro si zona dolarului este data de circulatia leului si de marimea pietei. Circulatia leului este restransa, astfel ca orice relaxare a politice monetare se vede in preturi. Inflatia nu este o solutie pentru problemele reale ale statelor europene”, a adaugat Glavan.

Daca euro este salvat, cat de viabila este adoptarea monedei unice de catre Romania?


Criza din zona euro a determinat mai multe pretendente la moneda unica, cum ar fi Polonia, Cehia, Lituania sau Bulgaria, sa amane pe termen nelimitat adoptarea euro.

Ultima dintre ele, Bulgaria, considera ca moneda unica nu ar mai aduce vreun beneficiu tarii, ci numai costuri.

Nota discordanta de la directia regiunii est-europene face Romania, care prin presedintele Traian Basescu a anuntat ca trebuie gasita formula de a participa la sistemul de supraveghere bancara propus pentru zona euro, astfel ca Bucurestiul trebuie sa faca prioritate din indeplinirea conditiilor de trecere la moneda unica. Iar ca data stabilita pentru acest proces a ramas tot 2015, desi analistii vad o eventuala intrare a Romaniei in zona euro mai degraba in 2024, date fiind conditiile actuale de piata.

Subiectul adoptarii euro ramane unul sensibil pentru societatea romaneasca si reprezinta un motiv bun de propaganda politica, avand in vedere fascinatia fata de cursul de schimb pe care o au romanii.

Si nu este de mirare, in conditiile in care 4 dintre pilonii principali din viata fiecarui roman sunt exprimati in euro – imobiliare, telefonie mobile, vacante si ratele la banca.

Care va fi primul stat care va cere ajutorul BCE?


Masura BCE, de achizitionare nelimitata de obligatiuni, a condus la scaderea randamentelor la titlurile de stat spaniole pe 10 ani sub 6%, de la 6,4% si a celor italiene cu aceeasi scadenta, de la 5,5% la 5,3%. Decizia Bancii Centrale Europene a influentat pozitiv si leul, care s-a apreciat la 4,47 lei/euro, de la nivelul anterior de 4,48 lei/euro.

Potrivit unei analize Goldman Sachs, citata de businessinsider.com, Spania va fi prima tara care va cere ajutor, in conditiile in care la finele lunii octombrie mai multe obligatiuni ajung la scadenta.

Un alt eveniment de care depinde viitorul monedei euro, decizia Curtii Constitutionale a Germaniei cu privire la Mecanismul European de Stabilitate (MES), nu este vazut de catre analistii de la Goldman ca o piatra de incercare pentru zona euro. Acestia sunt siguri ca institutia germana isi va da acordul asupra MES.

Ultimele decizii ale liderilor europeni dau senzatia ca Uniunea se afla pe drumul cel bun de a depasi obstacolele din ultimii ani, insa modul prin care se face aceasta deplasare, prin metode care sfideaza bunul simt economic, ar putea lovi din nou zona euro chiar atunci cand lucrurile vor parea ca s-au reasezat.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri