Unu din cinci consilii judetene nu ar mai putea angaja credite rambursabile in acest an, intrucat a trecut de gradul maxim de indatorare prevazut de lege, limita depasita doar de unu din zece orase resedinta de judet, desi sumele atrase de cele din urma sunt mai mari, reiese din datele Finantelor.

Potrivit unui document oficial al Ministerului Finantelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un numar de patru orase resedinta de judet si opt consilii judetene au depasit la nivelul anului 2013 gradul de indatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor imprumuturi, noteaza Mediafax.

Datele Finantelor arata ca la nivelul anului 2013 nu ar mai avea posibilitatea sa atraga imprumuturi rambursabile consiliile judetene din Teleorman - sold credite directe in decembrie 2012 - 78,58 milioane lei (grad de indatorare - 50,33%) Bacau - 74,43 milioane lei (49,62%), Caras-Severin - 59,98 milioane lei (172,93%), Covasna - zero credite directe (134,91%), Dambovita - 150,83 milioane lei (62,36%), Olt - 38,57 milioane lei (39,63%), Sibiu - 88,25 milioane lei (29,99%) si Vrancea - 35,27 milioane lei (30%).

In cazul oraselor sau consiliilor judetene in care soldul creditelor este zero, gradul de indatorare provine exclusiv din garantiile acordate. Documentul semnat de Liviu Voinea nu prezinta distinct sumele aferente garantiilor acordate de autoritatile locale, ci doar soldul creditelor atrase direct.

Peste limita de 30% se situeaza si orasele resedinta de judet Botosani - sold credite 67,47 milioane lei (106,76% grad de indatorare), Constanta - zero credite directe (37,76%), Piatra Neamt -240,88 milioane lei (53,54%) si Slatina - 99,57 milioane lei (30,71%).

Cele mai multe orase resedinta de judet inregistreaza la nivelul acestui an un grad mic de indatorare, care le permite in continuare sa se acceseze finantari rambursabile sau sa garanteze anumite imprumuturi.

In aceasta categorie se inscriu Alba Iulia - sold credite 60,85 milioane lei (3,97%), Arad -111,18 milioane lei (12,93%), Pitesti - 8,17 milioane lei (5,68%), Oradea - 198,3 milioane lei (21,81%), Bistrita - 29,75 milioane lei (4,83%), Braila - zero, Brasov -162 milioane lei (13,47%), Buzau-15,14 milioane lei (5,71%), Calarasi - 5,28 milioane lei (4%), Cluj Napoca - 302 milioane lei (13,05%), Sfantu-Gheorghe - 12,89 milioane lei (13,68%), Targoviste - 15,8 milioane lei (9,91%), Craiova - 104,48 (8,28%), Galati - 51,09 (9,69%), Targu-Jiu - 31,89 milioane lei (7,12%), Miercurea Ciuc - zero, Deva - 79,91 milioane lei (21,62%), Iasi - 341,51 milioane lei (24,15%), Baia Mare - 44,76 milioane lei (8%), Drobeta Turnu-Severin - 104,55 milioane lei (19,54%), Targu Mures - 122,72 milioane lei (14,57%), Ploiesti - 243,37 milioane lei (18,89%), Zalau - 66,51 milioane lei (15,56%), Satu Mare - 113,95 milioane lei (17,29%), Sibiu - 172,46 milioane lei (20,23%), Suceava - 58,77 milioane lei (16,55%), Alexandria - 34,52 milioane lei (22,23%), Timisoara - 231 milioane lei (20,29%), Tulcea - 15,15 milioane lei (2,85%), Ramnicu-Valcea - 49,98 milioane lei (16,72%), Vaslui - 23,8 milioane lei (7,1%), Focsani - 34,61 milioane lei (12,08%).

La nivelul resedintelor de judet, un grad de indatorare intre 25 si 30% au consemnat Bacau - 198,37 milioane lei sol decembrie 2012 (27,04% grad de indatorare), Resita - 82,94 milioane lei (28,26%), Giurgiu - 79,36 milioane lei (26,89%) si Slobozia - 42,69 milioane lei (26,43%). Aceste orase au o marja redusa de finantare, plasandu-se foarte aproape de pragul de 30% grad de indatorare.

Desi intr-o proportie mai mica decat in cazul resedintelor de judet, majoritatea consiliilor judetene inregistreaza un grad redus de indatorare.

Astfel, 30 de consilii judetene au un serviciu al datoriei in acest an sub 30% din veniturile luate in calcul: Alba - 57,99 milioane lei (19,33%), Arad - 72,03 milioane lei (14,86%), Bacau - 78,1 milioane lei (10,83%), Bihor -78,10 milioane lei (10,83%), Bistrita-Nasaud - zero milioane lei credit direct ( 18,29%), Botosani - 57,85 milioane lei (16,62%), Braila zero, Brasov -149,2 milioane lei (21,75%), Buzau - 17,43 milioane lei (8,74%), Calarasi - 28,46 milioane lei (11,34%), Cluj - zero, Constanta - 48,17 milioane lei (12,73%), Dolj - 43,25 milioane lei (7,81%), Galati - zero, Gorj - 44,38 milioane lei (14,31%), Harghita - 30,65 milioane lei (14,3%), Hunedoara - 46,56 milioane lei (10,95%), Iasi - zero, Ilfov 73,94% (15,68%), Maramures - zero, Mehedinti - 35 milioane lei (23,19%), Mures - 13,49 milioane lei (3,45%), Neamt - 45,67 milioane lei (15,27%), Prahova - 153,88 milioane lei (21,09%), Salaj - zero, Satu Mare - 76,77 milioane lei (19,65%), Suceava - 23,72 milioane lei (17,4%), Timis - 89,71 milioane lei (10,3%), Valcea - 32,03 milioane lei (21,26%) si Vaslui - 84,3 milioane lei (20,05).

Intre 25 si 30% grad de indatorare inregistreaza judetele Arges - 99,19 milioane lei (29,64%), Ialomita - 17,1 milioane lei (26,25%) si Tulcea - 31,01 milioane lei (27,9%).

Gradul de indatorare aferent anului 2013 a fost determinat de respectivele autoritati locale in conformitate cu prevederile legale in vigoare la data ultimei solicitari de autorizare a contractarii sau garantarii unei finantari rambursabile. Documentul face referire la cereri de autorizare care sunt datate din 2006 pana in prezent.

In aceste conditii, relevanta datelor este relativa pentru comparatia dintre un grad de indatorare si altul, atat din punct de vedere al evolutiei veniturilor la un nivel general al autoritatilor locale, cat si al modului de calcul.

Potrivit legislatiei, autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a imprumuturilor locale.

Unitatilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale (ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv) depaseste limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.

Documentul semnat de ministrul Liviu Voinea aminteste ca gradul de indatorare se calculeaza pe perioada derularii finantarii rambursabile pentru a carei contractare sau garantare se solicita autorizarea, ca pondere a serviciului anual al datoriei publice (rate scadente capital dobanzi si comisioane) aferent atat finantarilor rambursabile aflate in derulare, cat si cele pentru care se solicita rambursarea, in media aritmetica a veniturilor proprii ale respectivului buget local, realizate in ultimii trei ani anteriori anului in care se solicita rambursarea.

Situatia prezentata in documente reflecta soldul datoriei publice locale directe la 31 decembrie 2012, defalcat pe fiecare judet si municipiu resedinta de judet, si a fost intocmita pe baza datelor raportate Ministerului Finantelor de catre autoritatile publice locale privind derularea finantarilor rambursabile interne si externe contractate direct de fiecare judet, prin consiliul judetean, si fiecare municipiu resedinta de judet.

"Conform legislatiei in vigoare, raspunderea pentru realitatea, corectitudinea si exactitatea datelor privind datoria publica locala, care stau la baza inregistrarilor facute de MFP, revine furnizorilor de informatii", se arata in document.

Mai mult, Ministerul Finantelor amintesete ca primariile si consiliile judetene au obligatia legala ca pe intreaga durata a serviciului datoriei publice sa posteze pe pagina de internet a autoritatii administrativ-teritoriale gradul de indatorare a respectivei unitati, care se actualizeaza in prima decada a fiecarui trimestru pentru trimestrul expirat.

Soldul creditelor contractate direct de de cele 41 de judete si 40 de resedinte de judet se ridica la sfarsitul anului trecut la 5,8 miliarde lei (1,3 miliarde euro).

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri