Romania are aproximativ 2,4 milioane de persoane apte de munca, dar care nu sunt angajate. Solutia pentru aceasta situatie, una care ar antrena si minoritatile prezente intr-o masura foarte redusa pe piata muncii, ar fi o reforma dupa programul Hartz, implementat la inceputul anilor 2000 in Germania, a afirmat Dan Bucsa, lead economist pentru Europa Centrala si de Est al UniCredit. Un astfel de program ar presupune ca Guvernul sa taie foarte mult ajutoarele sociale si sa investeasca in schimb in calificarea profesionala a fostilor beneficiari.

"Avem, dupa estimarile noastre undeva la 2,4 milioane de romani apti de munca si care nu muncesc. Stim si care este rezolvarea. Germania a implementat Hartz, o reforma a muncii in urma careia (cancelarul Gerhard, n.r) Schroder a pierdut alegerile, dar care a asigurat Germaniei un nivel al somajului undeva de 3-4%. Unele landuri in jur de 1%”, a afirmat economistul in cadrul unei intalniri cu presa.

Dintre cei 2,4 milioane de romani, cateva sute de mii sunt insa activi pe piata muncii, dar la negru. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, somajul din Romania se situa in septembrie la 5,9%.

Planul Hartz a fost propus de o comisie infiintata in Germania la inceputul anilor 2000 pentru reforma pietei muncii. Reformele au devenit parte a Agendei 2010 a guvernului german si sunt creditate in buna parte cu succesul din prezent al economiei Germania. Masurile au fost implementate pe parcursul a trei ani, pana in 2005.

"Au redus toate beneficiile sociale, ajutor de somaj, toate celelalte forme de ajutoare sociale, au investit banii ramasi intr-o structura foarte puternica de recalificare si reconversie profesionala, au oferit aceasta structura gratuit celor care nu aveau un loc de munca si dupa ce ei s-au recalificat le-au gasit si loc de munca. Fireste, cu conditia sa fie cat de cat aproape de locul unde isi aveau domiciliul si cu conditia sa nu poata sa respinga locul de munca (propus de stat, n.r.) mai mult de o data. Prima data aveau voie sa spuna nu, a doua oara daca spuneau nu, nu mai primeau niciun ban", a afirmat economistul UniCredit.

Citeste si:
Companiile platesc in medie 1.700 de euro pe ziua de training
Dezvoltarea angajatilor,...

Reforma dura a pietei muncii a dus la pierderea alegerilor de catre formatiunea lui Schroder si la finalul carierei politice a acestuia.

Cine are curajul sa-si asume aceasta politica in Romania? Nimeni, absolut nimeni

De la cine ar putea lua exemplu Romania? De la Ungaria

In Europa Centrala si de Est, singura tara care implementeaza un program apropiat de cel din Germania este Ungaria, unde statul a redus din ajutoarele sociale dar a sustinut in schimb angajarea celor care depindeau de ele.

"Singura tara care face ceva in aceasta directie, nu in acelasi fel insa, este Ungaria. Ungaria a redus masiv ajutoarele de somaj si a creat niste scheme de angajare in sectorul de stat, mai ales pentru minoritatile din Est, minoritati care nu au avut un loc de munca in viata lor”, a afirmat Dan Bucsa.

Citeste si:
Studiu: 1 din 2 romani viseaza sa fie patron sau freelancer
Studiu eJobs: Desi cred ca...

Pe langa alte efecte benefice, programul derulat in Ungaria reuseste sa introduca pe piata muncii inclusiv minoritatea roma.

"Este adevarat ca majoritatea planteaza panselute si vopsesc garduri, dar au un loc de munca. Ei nu contribuie la cresterea potentiala in Ungaria, dar nu primesc banii aia sa stea degeaba. Este o schimbare culturala in Ungaria, singura tara care face ceva in privinta asta. Si da, este aceeasi minoritate la care ar trebui sa ne gandim si noi", a declarat economistul.

Sursa foto: Jeka/Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Transformarea joburilor: cum va schimba Generatia Z piata muncii