Corect, titlul ar fi fost "Geopolitica capacitatilor nucleare" (in pofida succesiunii neplacute de sunete), deoarece un arsenal nuclear dispune de o calitate interesanta si, in acelasi timp, bizara: constituie un tip de arma pentru obtinerea careia anumite tari din intreaga lume cheltuie sume enorme de bani pentru a o dezvolta si intretine, dar pe care de fapt, nu intentioneaza sa o utilizeze vreodata. Noua tari (Statele Unite, Rusia, China, Pakistan, India, Franta, Marea Britanie, Israel si Coreea de Nord) dispun in mod oficial, in prezent, de arme nucleare, cu un spectru variat de sisteme de lansare.
In timp ce diverse arme chimice au fost folosite frecvent in conflictele recente (vezi de exemplu Siria si Irak), nici o alta tara nu a mai detonat o arma nucleara de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Eficacitatea armelor nucleare reiese din capacitatea indirecta a acestora de a descuraja agresiunea militara terestra, aeriana si sub orice alta forma cinetica, in conditiile in care potentialul unui raspuns devastator ar stimula orice adversar international sa isi regandeasca deciziile cu privire la subminarea intereselor de securitate nationala ale tarii in cauza. Tocmai de aceea, atat Statele Unite cat si Rusia (fosta Uniune Sovietica) acumulasera cifre uriase de focoase nucleare in perioada Razboiului Rece, in comparatie cu stocul curent.
Avansul tehnologiei informatiei din ultimele decenii cu dezvoltarea retelei Internet, a surselor mass media si implicit a retelelor sociale a dus la aparitia mijloacelor acinetice de agresiune (atacuri informatice, dezinformari mass media s.a.m.d.) al caror impact este din ce in ce mai evident in aparitia tensiunilor cu potential conflictual dintre tari. Cu toate acestea, este putin probabil ca statele care detin capacitati nucleare sa recurga la utilizarea acestor arme de distrugere in masa, insa prognozele s-ar putea schimba radical daca un astfel de arsenal ar ajunge pe mana altor actori internationali, asa cum sunt gruparile teroriste, precum Statul Islamic sau Al-Qaida.
Citeste si:
Cine a strans cele mai multe focoase nucleare: Statele Unite sau Rusia?
Urmatorul infografic, realizat de think tankul Mauldin Economics si George Friedman, evidentiaza tarile care dispun oficial de capacitati nucleare si cele trei caracteristici ale arsenalului nuclear global. Primul dintre acestea se refera la distinctia dintre arsenalul desfasurat (deja atasat la un sistem de lansare si pregatit pentru utilizare in conflict) si cel aflat in rezerva.
Al doilea aspect este legat de cele trei sisteme de lansare, cunoscut drept "triada" nucleara: rachete lansate de la nivel terestru (de obicei, rachete balistice, dar, de asemenea, si rachete de croaziera), rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM) si cele transportate aerian (de regula, bombardiere, dar si unele avioane de vanatoare). Rachetele balistice terestre, in special cele intercontinentale (ICMB), dispun de o raza mare de actiune intr-o perioada scurta de timp. Pe de alta parte, submarinele au o capacitate de raspuns alternativ daca arsenalul terestru ar fi distrus in urma unui atac, iar focoasele nucleare aflate la bordul bombardierelor dispun de "flexibilitate", in conditiile in care avioanele respective pot fi rechemate daca un atac este anulat, dar sunt mai lente in atingerea tintei daca nu se afla deja in zbor.
Citeste si:
Al treilea aspect vizeaza capacitatile nucleare de mari dimensiuni detinute de Statele Unite (4.480 de focoase nucleare) si Rusia (4.500 de focoase nucleare). Aceste cifre include atat arsenalul strategic (capabil sa atinga orice tinta pe glob) cat si cel nestrategic sau tactic (ce poate fi mobilizat in proximitatea unui conflict). De asemenea, cele doua mari puteri militare au capacitati nucleare desfasurate si aflate in rezerva oarecum similare.
Dimnesiunea acestui arsenal nuclear curent detinut de Rusia si Statele Unite paleste insa in comparatie cu inventarul din perioada Razboiului Rece: Statele Unite au avut maxim de 31.255 de focoase nucleare in 1967, iar Uniunea Sovietica a atins un varf de 40.159 de focoase nucleare in 1986.
Cat de mare este amenintarea nucleara dinspre Coreea de Nord
Armele nucleare modifica fundamental relatiile politice si economice dintre tari, deoarece fiecare dintre acestea este "fortata" sa ia in calcul mult mai atent imperativele de securitate ale adversarilor sai. O buna cunoastere a acestor imperative este esentiala pentru evitarea unor represalii nucleare. Astfel, desi mai multe tesiuni si conflicte intre cele doua mari puteri au avut loc in perioada razboiului rece si in ultimele decenii, nici unul nu a escaladat insa intr-o confruntare directa intre Rusia si Statele Unite.
Citeste si:
Pentru a intelege cat de mult conteaza capacitatile nucleare din punct de vedere geopolitic, situatia generata de Coreea de Nord poate reprezenta un bun exemplu. Aceasta tara se afla in centrul atentiei in ultima perioada in urma unui test cu rachete balistice si pregatirea celui de-al doilea. Este o tara saraca, insa programul sau nuclear, desi incipient, i-a permis sa isi ridice aspiratiile internationale peste nivelul sau si forteze restul puterilor nucleare sa abordeze regimul din Coreea de Nord cu mare precautie.
Totusi, capacitatile nucleare din Coreea de Nord ar fi cu siguranta eliminate in momentul in care va utiliza o arma nucleara, gest care ar fi similar cu o sinucidere. Desi, multi se tem de irationalitatatea regimului din Coreea de Nord, nu trebuie scapat din vedere ca acesta a supravietuit insa Raboiului Rece si caderii Uniunii Sovietice, deoarece a fost capabil de decizi prudente care nu au condus in final la o auto-distrugere.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
