“Comparativ cu alti comentatori, pentru noi, economistii de banca, intrebarea aceasta este una destul de ingrata. Spre deosebire de Petrica, noi nu prea putem sa strigam ca vine lupul, fiindca automat ar trebui ca institutia in care lucram sa ia masuri destul de dure, ceva similar cu a transforma banca dintr-un iepure alergator de cursa lunga intr-un arici artagos. Asa ca va puteti imagina ca atunci cand aud intrebarea, ma fastacesc la gandul ca o data si o data, cand voi crede cu adevarat ca ne paste tumultul, va trebui sa aleg intre un raspuns nesincer dar comod si unul sincer dar datator de multe batai de cap”, comenteaza Horia Braun Erdei.

Din acest motiv, economistul BCR a realizat o evaluare a elementelor ce ar putea genera o criza in viitor, utilizand factorii determinanti cei mai cunoscuti ai cererii agregate si ai evolutiei PIB.

Concluzia este ca momentan riscurile legate de o eventuala recesiune globala si/sau europeana, cele legate de cresterea costurilor de finantare in special datorita cresterii primei de risc si respectiv cele legate de necesitatea corectarii unor vulnerabilitati ale bugetului public reprezinta principalele canale ce pot genera dificultati economiei si pietei financiare locale.

“Evaluarea individuala a acestor factori de risc nu pare a depasi momentan un nivel galben de avertizare. Insa asa cum stim din cazuri anterioare de calamitati naturale si financiare, cutremurele sunt adesea urmate de replici puternice si in unele cazuri chiar de tsunami”, mentioneaza Horia Braun Erdei.

Factori de natura cererii care influenteaza PIB-ul si corelatia dintre evolutia acestora si cea a PIB - corelatie directa (+)/ inversa (-)

Factor determinant Semn corelatie Probabilitate e a genera recesiune (1 min - 5 max)
Cererea externa (PIB-ul zonei euro) + 3
Ratele dobanzilor la valuta (euro) - 2
Ratele dobanzilor la lei (ROBOR) - 2
Curs de schimb (valoarea euro in lei) + 2
Efecte de avutie si bilant + 2
- impact curs de schimb - 2-3
- preturi piata imobiliara + 2
Politica fiscala (variatie deficit structural) + 3

Sursa: BCR

Cererea externa – Probabilitate medie de a genera o criza in Romania

Economistul a atasat factorilor analizati un scor de la 1 la 5 (vezi tabelul atasat), in functie de probabilitatea de a determina o scadere a PIB (1 – cea mai mica; 5 – cea mai mare).

Cum zona euro reprezinta principalul nostru partener comercial, pentru ca recesiunea economica sa cuprinda Romania, ar fi nevoie sa avem de-a face cu o recesiune pan-europeana. Desi dispune de o dimensiune considerabila si e relativ inchisa, economia zonei euro e considerata ca avand o sensibilitate sporita la virusii economiei globale. Cum ora exacta in ciclul economic global se da din Statele Unite ale Americii si cum aceasta e intr-adevar cea mai avansata in actuala faza de expansiune a acestui ciclu, o recesiune a economiei americane pare a fi principala temere, impartasita de o serie de analisti si comentatori economici internationali.

“Fara a intra in prea multe detalii, remarcam doar ca una din narativele cele mai raspandite ale analistilor se refera la posibilitatea ca dobanzile sa creasca mult prea mult, putand genera spargerea unor posibile bule speculative acumulate in cateva zone ale pietei de actiuni si respectiv de obligatiuni corporative. Aceasta viziune presupune insa aplicarea de catre banca centrala a SUA a unei politici economice gresite sau naive”, spune economistul. Acesta remarca insa ca istoria recenta a Fed indica o preferinta spre a gresi mai degraba pe partea unei politici monetare mai laxe si a uneia mai restrictive. “In concluzie, probabil ca pana sa ajungem la o recesiune in SUA, e mai probabil sa asistam la acumulari suplimentare de dezechilibre pe zona expansionista”.

Revenind la Europa, riscurile recesioniste sunt determinate de Brexit si tarifele de import pe care SUA vrea sa le introduca pentru bunurile din UE – insa ambele nu au ajuns inca la punctul de fierbere. “Concluzionand acest factor, as zice ca ii putem atribui un scor de 3, respectiv o probabilitate medie de a genera o criza in Romania”.

Ratele dobanzilor in valuta (euro) – Risc scazut avand in vedere ca datoriile in euro nu sunt ridicate

Ratele dobanzilor in valuta nu reprezinta un risc major pentru Romania, avand in vedere ca magnitudinea datoriilor in valuta ale guvernului, companiilor si ale populatiei nu se afla la un nivel foarte ridicat – in special in comparatie cu rezervele valutare ale tarii.

“Riscul aici pare a fi cel mai probabil legat de o crestere a costului pentru finantari noi in cazul in care piata ar forta o crestere pentru prima de risc suverana a Romaniei (diferenta dintre rata la care se finanteaza entitati romanesti in euro versus la cat se finanteaza entitati similare sa zicem din Germania)”, explica economistul.

Ratele dobanzilor in lei (ROBOR la 3 luni)

Horia Braun Erdei remarca faptul ca desi pare evident ca nivelul cresterii aproape cvadruplu din ultimii doi ani al ratei ROBOR a “cauzat deranj”, contribuind la incetinirea avansului economic, evolutia vine ca urmare a amplificarii inflatiei. Din acest motiv, in termeni reali dobanda a inceput sa creasca abia din martie a acestui an si chiar daca nivelul sau real a continuat sa creasca de atunci, el ramane inca unul negativ (ROBOR e inca mai mic decat inflatia anuala).

“De asemenea, in lipsa materializarii altor riscuri, perspectiva pentru inflatie si dobanzile locale este una mult mai stabila decat evolutia tumultoasa din ultimul an si jumatate. Pentru moment, aceasta ma face sa ma opresc la un scor de 2, cu o probabilitate scazuta de a genera o recesiune”.

Cursul de schimb – Deprecierea leului are conotatii negative, dar pentru PIB si producatorii romani a fost un lucru bun

Influenta cursului de schimb este una mai complicata, in conditiile in care deprecierea leului are o conotatie negativa in psihicul general, insa pentru PIB-ul local si producatorii romani aceasta creeaza un avantaj competitiv care poate fi important in contextul in care salariile cresc rapid dar productivitatea avanseaza mai lent.

Aspectul negativ al deprecierii apare insa atunci cand aceasta este reflectata intr-o inflatie mai ridicata si cand aceasta ajunge sa creasca ratele romanilor care s-au imprumutat in trecut in valuta (fenomen cunoscut sub denumirea de efect de avutie si bilant al cursului). Mai mult, o depreciere a cursului este adesea o reflectie a cresterii primei de risc asociate investitiilor in Romania.

“Cand evaluam riscul sau de a genera o recesiune, trebuie sa ne uitam la impactul combinat asupra PIB, precum si la amplitudinea plauzibila a unei variatii de curs. Experienta istorica a Romaniei nu indica insa nici efecte exacerbat negative ale deprecierii si nici o amplitudine prea mare a acesteia nu se prefigureaza, chiar daca deficitul extern al tarii noastre se apropie rapid de cota de avertizare (4% din PIB). Motivul este ca in genere Banca Nationala a preferat sa raspunda presiunilor de depreciere prin a proteja cursul in dauna ratelor dobanzilor, oarecum justificat din perspectiva obiectivului sau de tintire a inflatiei. In aceste conditii, probabilitatea directa a unei recesiuni generate de curs o evaluez ca fiind scazuta, la un scor de 2, insa indirect deprecierea creste potentialul ”daunator” al dobanzilor la lei, unde revin si modific scorul de la 2 la 3”, comenteaza economistul BCR.

Efectul de avutie si bilant - Cresterea preturilor la imobiliare nu reprezinta inca un risc major

Dat fiind detinerile relativ modeste de active financiare ale populatiei si companiilor, puterea acestui canal este una relativ redusa, exceptand mai sus mentionatul impact al cursului asupra indatorarii in valuta si, respectiv canalul preturilor de pe piata imobiliara, in special cea rezidentiala.

“In ce priveste acesta din urma, sigur ca sunt la curent cu opiniile unor analisti cum ca preturile de pe piata imobiliara au devenit excesive, insa asa cum am mentionat ceea ce ne intereseaza aici este sa evaluam riscul ca aceste preturi sa scada mai mult decat ar fi cazul intr-o corectie de piata si sa genereze o scadere la nivel anual a PIB-ului. Considerand faptul ca cel putin pe cifrele oficiale cresterile de preturi la imobile rezidentiale nu au fost uniform raspandite pe teritoriul tarii si ca magnitudinea medie a acestora este mult inferioara celei din alte tari europene, cred ca nu se intrunesc momentan elemente pentru a considera acest factor demn de un scor superior unui risc scazut, de 2”, explica Horia Braun.

Politica Fiscala – Sacul de box al analistilor

Economistul BCR considera ca este putin probabil ca o eventuala “strangere de curea” bugetara poate genera o cadere a economiei, “cel putin nu in izolare si nu pornind de la nivelul actual al dezechilibrului bugetar”.

“Evaluarea Comisiei Europene pentru deficitul structural este de 3,3% pentru finele acestui an, ceea ce face ca inclusiv in situatia (implauzibila si indezirabila inclusiv pentru Comisie) in care s-ar intentiona ajustarea deficitului bugetar intr-un singur an cu diferenta de pana la tinta de 1%, impactul de sine statator al ajustarii nu are cum sa cauzeze o scadere a PIB. Cu toate acestea, asa cum am tot amintit in rapoartele noastre anterioare, structura actuala a bugetului reprezinta o vulnerabilitate, veniturile fiind mult mai sensibile la o incetinire a PIB decat cheltuielile, ceea ce are efectul unei potentari semnificative a riscurilor generate de eventuale alte socuri”, explica Horia Braun.

Din acest motiv, acesta acorda un scor de risc mediu (3) politicii fiscale, cu mentiunea ca acesta s-ar putea inrautati in cazul in care Parlamentul ar adopta legea pensiilor in forma actuala fara adoptarea simultana a unor masuri compensatorii, de finantare a cheltuielilor suplimentare generate prin aplicarea legii.

La cati utilizatori a ajuns...
Citeste si: Ce functionalitati noi va avea George, platforma lansata de BCR

Sursa foto: Shutterstock