Traim intr-o era in care doctorii ne spun din ce in ce mai des: “nu va mai stresati!”. Unul dintre ratiunile moderne ale stresului este asa-numitul “stres cibernetic”. Ai prea multe conturi de administrat – social media, bancare, de mail. Te intrebi des “oare cand fac o tranzactie online, e sigur”? Pentru altii o sursa de stres poate fi numarul mare de postari si ceea ce raspunzi comentariilor. La munca te intrebi daca e bine sa deschizi sau nu un anume fisier, daca poate aduce daune companiei, sau nu. Toate acestea genereaza stres, un stres cibernetic, legat de lumea digitala.

“in 30% din cazurile companiilor care au suferit atac cibernetic s-a lasat cu concedieri, acest lucru generand, ulterior, un stres mare in companie si scaderea productivitatii”, spune Bogdan Pismicenco, director vanzari la Kaspersky Lab Romania.

Simona Tache, psiholog si psihoterapeut, enumera cateva tipuri de stres, dar si metode prin care o persoana poate elimina parte din stres.

Stresul este de doua tipuri - acut si stres cronic, acesta din urma ducand la perpetuarea pe termen nelimitat al acelei stari, putand deci avea repercusiuni mari asupra sanatatii.

Aparatul digestiv si respirator sunt cele mai predispuse la stres. Depresia si anxietatea sunt cel mai greu de identificat.

Traim un paradox – vremurile cele mai confortabile in istoria omenirii sunt aici, alaturi de multi dintre noi: vem acasa device-uri de pieptanat pisica, aspirator inteligent, slow cooker etc, dar, culmea, acest confort urias trebuie platit, pe de o parte, deci mai multa munca, si pe de alta parte intretinut. Trebuie tot timpul sa facem lucruri, deci efort suplimentar.

Pe de alta parte exista si stres pozitiv – casatoria. Aceasta este in topul motivelor de stres, pe locul sapte, dupa decesul partenerului, inchisoarea si altele. Nasterea unui copil sau promovarea la locul de munca, precum si renovarea casei intra tot la “stres pozitiv”.

“Nu va mai stresati”, iti spune doctorul, dar automat te gandesti la stres. Deci cum sa rezolvi aceasta problema majora? Poti umbla la lucrurile care ne streseaza si sa prioritizam, adica sa taiem din sarcini, sa facem o lista cu task-urile avute, in ordinea importantei, si la unele sa renuntam. De asemenea, daca vrem sa luam televizor cu diagonala mare, dar asta inseamna sa iti iei inca un job, renunti la acel televizor.

Un alt lucru pe care il poti face pentru a diminua stresul este sa umblam la felul in care ne raportam la lucrurile care ne streseaza. Felul in care te raportezi la lucrurile pe care NU le poti controla este extrem de important. Trebuie sa te raportezi realist, relaxat, si iti va fi mai usor. De obicei, acest lucru poate fi rezolvat de psiholog.

“Este important sa facem lucruri pentru noi. Fiecare om are mai multe vieti – una profesionala, una familiala si cea personala. Cea personala este doar despre noi, deci trebuie sa facem ceva doar pentru sine, nu pentru sotie, copii sau prieteni. Eul nostru este acolo, in noi. Trebuie sa ne gasim timp pentru asta, pentru a ne simti bine. Sportul ajuta, este un antidepresiv natural”, spune Simona Tache.

Consumul de alcool, mancatul prost, poate agrava situatia. “Nu o sa ne treaca stresul daca mancam OK si nu ne refugiem in alcool, dar cel putin nu adaugam ceva in plus. Somnul este de asemenea important – exista tehnici si de respiratie care pot fi studiate”.

72% dintre oameni, stresati de numarul mare de parole folosite

Dan Demeter, cercetator GReAT (Global Research and Analysis Team) la Kaspersky Lab, se ocupa cu protectia bancilor, centralelor nucleare, atacurilor targetate avansate, in general.

“In prezent, si aceasta tendinta va exista pentru minim inca 2-3 ani, atacurile cibernetice sunt clasate piramidal. 90% din tipuri sunt traditionale – cele care fura parole, care fura date de login. Dupa aceea, 9,9% sunt atacuri targetate, impotriva institutiilor bancare, impotriva unor guverne – cu aceste atacuri se ocupa GReAT. 0,1% sunt asa-numitele cyber weapons, acestea fiind programe facute ori de state ale lumii, ori de organizatii bine finantate, care incearca sa obtina acces la sisteme critice, extrem de importante – acestea fiind “stresul” principal al GReAT.

In 2017 au fost mai multe atacuri extrem de sofisticate ca in 2010-2016, cumulat, in timp ce 2018 este extrem de prolific in acest sens.

“Daca noi cautam pe Google cuvantul “razboi”, primim poze cu oameni mergand in armata, pe tanc, in elicopter si asa mai departe. Daca insa cautam “infowar”, gasim poze cu Trump, cu Kim Jong Un, o grenada cu taste de laptop, un cyborg si asa mai departe. Infowar-ul este peste noi, peste tot, poate fi pe orice laptop. Oamenii nu isi dau seama ca viata noastra s-ar putea sa fie legata de acest nou razboi informatic”, spune Dan Demeter.

Desi nu este evident pentru noi, razboiul informatic exista, si este un nou mod de stres pentru noi. Poate nu acum, dar in viitorul nu indepartat.

“Pe mine, ce m-a stresat in acesti ani, au fost anumite atacuri informatice complexe – cele care foloseau sateliti pentru extragerea de informatii, sau Lazarus, prin care o banca a fost sparta si au fost furati milioane de dolari, care nu au fost recuperati. Acei bani erau ai oamenilor! Cum ar fi daca peste o saptamana banii din bancile din Romania vor fi tinta unor astfel de atacuri? De cele mai multe ori cetatenii primesc banii de la stat, insa pana atunci, vei trai in stres. Daca exista si un atac la scara mare, s-ar putea ca o directiva sa spuna ca nu mai poti recupera toti banii!”.

Ar trebui sa fim ingrijorati?

Un atac cibernetic a oprit o centrala electrica. Opt ore, oamenii au stat fara curent, de Craciun, in Ucraina. “Imaginati-va ca nu va functioneaza incalzirea, lumina in casa, intr-o zi de Craciun. Te poate afecta acest lucru”.

WannaCry s-a intamplat acum doi ani, intr-o vara calda…si stresanta. El afecta sistemele informatice din toata lumea. In Germania, sistemele de afisaj ale trenurilor au fost afectate, foarte multi oameni au pierdut trenul, pentru ca sistemele au fost oprite. Daca ati fi fost intr-un tren in Germania? Acest atac informatic v-ar fi diminuat sansele de a ajunge unde trebuia”.

Unde vom ajunge in urmatoarea perioada? Atacurile se vor inmulti, insa “exista viata si dupa. Nu trebuie sa ne panicam, trebuie sa stim ca exista. Totusi, daca e sa ne gandim, oamenii sunt mai stresati de chestiuni precum gestionarea parolelor, sau cate parole au, sau cate conturi de retele sociale. 72% dintre oameni au recunoscut ca numarul foarte mare de parole gestionate de ei este un factor de stres. Cum sa te destresezi? Foloseste un merger de parole – fie ca este in suita de securitate, fie un manager separat, foloseste-l. Pentru acest manager este suficient sa tii minte o singura parola, una puternica”.

De asemenea, peste 60% dintre oameni sunt stresati de numarul de stiri despre bresele de securitate. “Ei sunt stresati de faptul ca informatiile personale nu sunt niciodata sigure, datele noastre putand intra pe mana raufacatorilor. Ar trebui sa fim atenti la ce date dam, ce informatii oferim si pe ce site-uri si sa nu dam mai multe date decat este necesar”.

Un alt stres destul de puternic este legat de siguranta dispozitivelor detinute in casa. Marea majoritate a dispozitivelor iOT nu sunt 100% sigure si lasa atacatorii, prin brese de securitate, sa intre in casa noastra – nu in cea fizica, ci in cea virtuala.

Pe langa solutii de securitate instalate pe computer sau/si servere, trebuie sa ai si o cultura, respectarea unor reguli de conduita atunci cand folosesti tehnologia si Internetul. Actualizarile aplicatiilor sunt esentiale, de exemplu, iar daca ai o solutie de securitate, poti bloca preluarea de informatii suplimentare cand intri pe site-uri.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea New Media »


Setari Cookie-uri