Cluj-Napoca a semnat contracte de finantare in valoare de aproape 630 de milioane de lei, pentru perioada 2014-2020, bani pe care ii foloseste sa isi innoiasca flota de transport in comun, prin autobuze, troleibuze si tramvaie si sa realizeze proiectele centurii, trenului si metroului din administratia municipalitatii.

In perioada 2007-2013, municipiul Cluj-Napoca a atras fonduri europene in valoare de 437,8 milioane de lei, cu care a finalizat 27 de proiecte. In perioada actuala, 2014-2020, s-au depus cereri de finantare pentru 43 de proiecte, valoarea contractelor de finantare semnate ridicandu-se la 627,3 milioane de lei, potrivit datelor transmise de Primaria Cluj-Napoca la solicitarea wall-street.ro.

Cluj-Napoca foloseste banii europeni pentru a innoi flota de transport in comun, prin achizitia de tramvaie (222 de milioane de lei), troleibuze (147,6 milioane de lei), autobuze electrice (85 de milioane de lei). Contractele pentru cumpararea parcului auto se afla in derulare.

Numarul autobuzelor electrice va ajunge, anul acesta, la 41, in orasul Cluj-Napoca. Cele 11 autobuze electrice, achizitionate din fonduri elvetiene, au inceput sa fie folosite in trafic in 2018, cand au fost date in folosinta si cele 60 de autobuze Mercedes-Benz Conecto Euro 6. Celelalte 30 de mijloace de transport electrice, achizitionate cu fonduri europe, vor circula pe strazi incepand cu acest an, potrivit presei locale.

Alt proiect cu finantare de la Uniunea Europeana care va fi este cel de revitalizare a Turnului Pompierilor, un fragment din incinta medievala de aparare a Clujului (10 milioane de lei) – contractul semnat fiind in executie. Proiectul de modernizare a Pietei Unirii, miezul orasului medieval Cluj (12,7 milioane de lei), este gata de la finalul lunii iunie.

Citeste si:
Orasele care pun la cale transportul electric in 2019
Bucuresti, Cluj, Iasi,...

Autoritatile mai vor sa creasca si sa imbunatateasca spatiul pietonal in zona urbana si sa amenajeze piste de biciclete (50,6 milioane de lei), sa creasca eficienta energetica in mai multe spitale si blocuri de locuinte (190 de milioane de lei) si sa revitalizeze malurile Somesului (167 milioane de lei). O parte dintre contracte sunt semnate, iar o parte sunt in evaluare.

Cluj-Napoca a mai obtinut granturi norvegiene in valoare de doua milioane de euro, cu care va eficientiza energetic licee si piete agroalimentare, proiectul fiind in evaluare.

Proiecte in pregatire

Municipiul are in pregatire trei proiecte cu fonduri europene, dintre care doua de mare importanta pentru infrastructura orasului aflat in expansiune ca numar de locuitori: centura metropolitana, asistenta tehnica pentru trenul metropolitan si metrou si programul Ro-Cultura – Garnizoana.

Lucrarile tehnice pentru intocmirea studiilor topografice si geotehnice ale centurii metropolitane au inceput deja. Licitatia pentru realizarea studiului de fezabilitate, a planului urbanistic zonal si a detaliilor tehnice pentru autorizarea centurii metropolitane a fost castigata de o companie din Cluj, care s-a asociat cu alte firme. Centura metropolitana va avea 38 de kilometri, leaga vestul comunei Gilau de Apahida, si are o alocare financiara de la Comisia Europeana de 150 de milioane de euro, bani care pot fi folositi pana in 2023, scrie presa locala.

Citeste si:
Judetul Cluj, alocari record pentru sanatate in 2019
Consiliul Judetean Cluj vrea...

Cluj-Napoca va avea doua linii de transport metropolitan, gandite pentru persoanele care s-au mutat sau se vor muta in localitatile invecinate. Achizitia publica pentru elaborarea studiilor tehnice in vederea introducerii trenului metropolitan in Cluj-Napoca si comunele limitrofe a fost deja lansata, iar firmele interesate pot depune oferte pana la mijlocul acestei veri, a declarat viceprimarul Dan Tarcea, citat de Monitorul de Cluj.

Pentru anul acesta, municipiul Cluj-Napoca are un buget de 1,2 miliarde de lei, din care 367.651 de lei vin din fonduri europene.

Sursa foto: PaulCosmin | Pixabay

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Se poate: Cum s-a transformat o localitate in care NU s-a furat