Noul guvern va trebui să dezamorseze „bomba” pensiilor mărite cu 40% și a deficitelor fiscale

Aproape 100 miliarde de lei este gaura din buget pe care viitorul guvern al României o va moșteni în 2021. Această ar putea fi adâncită chiar din ianuarie de o creștere a pensiilor cu 40%, intens promovată de PSD în anul electoral 2020, dar care dă dureri de cap economiștilor. Dincolo de efectele sociale generate de pandemia COVID-19, cifrele reci sunt principalele îngrijorări ale investitorilor care așteaptă să vadă soluția viitorului guvern la această complicată ecuație.

„Investitorii așteaptă în primul rând un guvern care să își asume o reducere a deficitelor fiscale. Aici ne referim mai ales la creșterea colectării, capitol la care România stă foarte de slab față de majoritatea țărilor europene. O mare parte din deficit este legat de cheltuieli care nu sunt generate de pandemie; sunt vechile probleme pe care le aveam înainte de criza sanitară”, spune Dragoș Manolescu, director general adjunct OTP Asset Management, diviza de fonduri de investiții a OTP Bank.

Deficitul bugetar al României după primele zece luni din acest an este de 74 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, potrivit celor mai recente date anunțate de Ministerul Finanțelor. Florin Cîțu, șeful Finanțelor, estimează că deficitul va ajunge la 9,1% din PIB până la sfârșitul anului, adică 96 miliarde de lei.

Citiți și Alegeri Parlamentare 2020: Cu ce datorie publică va trebui să se lupte următorul Guvern

Economiștii din Consiliul Fiscal sunt ceva mai pesimiști și anticipează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor Publice.

Citeste si:
Deficitul global de ţiţei este estimat la aproximativ un milion de...
Deficitul global de ţiţei...

Florin Cîțu a ținut însă recent să sublinieze că dacă în 2020 nu ar fi existat criza COVID-19, și statul nu ar fi avut cheltuieli suplimentare generate pandemie, deficitul bugetar după 10 luni ar fi fost de aproximativ 3% din PIB, „ceea ce înseamnă că am fi fost exact în programul nostru iniţial".

Totuși, una dintre marile necunoscute rămâne creșterea pensiilor cu 40%, o „bombă” bugetară intens promovată de PSD în anul electoral 2020 și totodată la fel de puternic criticată de toți economiștii din țară.

Problemele deficitului nu au apărut în pandemie, nu sunt noi și nu vor dispărea odată cu pandemia. Dacă de exemplu mărești pensiile cu 40%, pandemia nu are nicio „vină”.

Dragoș Manolescu - OTP Asset Management

Citeste si:
Cîțu: Dacă se vaccinează populația eligibilă, nu ar urma valul...
Cîțu: Dacă se vaccinează...

În septembrie anul acesta, executivul a decis majorarea pensiilor cu doar 14% din lipsă resurse, dar PSD a venit cu un amendament la legea de adoptare a rectificării bugetare prin care stabilește creșterea lor cu 40% precum prevedea calendarul inițial. Posibila majorare va mai avea de așteptat cel puțin până anul viitor, după ce Curtea Constituțională a decis să amâne pentru 13 ianuarie o decizie privind sesizarea Guvernului privind amendamentele depuse de PSD.

”Problemele deficitului nu au apărut în pandemie, nu sunt noi și nu vor dispărea odată cu pandemia. Dacă de exemplu mărești pensiile cu 40%, pandemia nu are nicio „vină”. O mare parte din deficit este legat de cheltuieli care nu sunt generate de pandemie; sunt vechile probleme pe care le aveam înainte de criza sanitară”, spune Dragoș Manolescu.

Prin Tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene, statele membre sunt obligate să respecte disciplina bugetară prin îndeplinirea a două criterii: un deficit de cel mult 3% din PIB și o datorie ce nu depășește 60% din PIB.

Totuși, scăderea economică fără precedent adusă pandemia COVID-19 a determinat UE să amâne în 2020 și în 2021 aplicarea regulilor fiscal-bugetare, printre care şi pragul deficitului de maxim 3% din PIB.

Citeste si:
Cîțu: Am dus vaccinul peste tot, în aeroporturi, în gări, în maratoane
Cîțu: Am dus vaccinul peste...

Astfel, chiar dacă și anul viitor România va putea să depășească cifra de 3%, investitorii și agențiile de rating așteaptă să vadă măsuri concrete de reducere a cheltuielilor și a deficitului.

Recent, Standard & Poor's (S&P) a menținut la "BBB minus /A-3" ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, un anunț care l-a făcut pe Florin Cîtu să declarare că prin evitarea unei retrogradări „am reușit imposibilul”.

S&P se aşteaptă că economia României să se contracteze cu 5,2% în 2020 şi deficitul bugetar să se adâncească la 9,2% din PIB. Anul viitor agenţia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului României de 4%. Totuşi, S&P anticipează că economia va reveni la nivelul din 2019 numai în 2022. S&P se aşteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 şi de 5,5% din PIB în 2022.

„Imediat după ce au apărut primele rezultate ale alegerilor, am văzut reacții ușor negative pe titlurile de stat ale României, unde se înregistrau creșteri ale randamentelor la titlurile pe termen mediu și lung. De asemenea, și pe eurobonduri vedem un sentiment negativ. Mă aștept ca reacțiile să fie inversate odată ce se formează noul guvern și vedem declarații ferme pe zona de politică fiscală. Pe termen mediu și lung rămân optimist”, a concluzionat Dragoș Manolescu.

Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani ale României a urcat de la 3,4% la 3,45% imediat după apariția primelor rezultate ale alegerilor parlamentare. Joi, randamentul se stabiliza la 3,41%.

O creștere a randamentului la titlurile de stat arată că investitorii consideră respectivă țară mai riscantă și, așadar, cer o dobânda mai mare pentru a o împrumuta (prin achiziția de titluri de stat).

Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Sișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-sef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri