Companiile finlandeze sunt din ce în ce mai interesate de piața din România, cu precădere în domenii precum sănătate, digitalizare, energie și gestionarea deșeurilor, potrivit informațiilor furnizate de E.S. Dna. Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei la București. Într-un interviu acordat Wall-Street, aceasta a vorbit, printre altele, despre cum încearcă misiunea finlandeză să atragă cât mai multe investiții în România și ce îi atrage pe nordici pe piața locală.

„Conform evaluării noastre, există între 30 și 50 de companii finlandeze în România. Acestea sunt atrase de poziționarea geografică a României, precum și de calitatea forței de muncă”, explică diplomatul finlandez.

Printre investițiile finlandeze cele mai cunoscute din România se numără centrul Nokia de la Timișoara și fabrica Peikko Group de lângă București, care produce componente din oțel, însă ambasadoarea recunoaște că numărul acestora este încă destul de scăzut, fiind mult loc de creștere. Tocmai de aceea, ambasada se concentrează pe promovarea pieței românești și a oportunităților sale către mediul de business din Finlanda.

„Prezentăm România companiilor finlandeze, scriem rapoarte periodice despre mediul de afaceri de aici, evidențiem oportunitățile de investiție și evoluția pe diferite sectoare. De asemenea, ne folosim destul de mult de social media: în toamna trecută am avut o campanie pe tema economiei circulare, iar în iunie vom avea un eveniment online pe același subiect. Bineînțeles, companiile sunt cele care iau decizii de investiții, rolul nostru fiind acele de a facilita contactul și de a oferi informații”, explică ambasadoarea.

Ca majoritatea țărilor nordice, și Finlanda își dorește să își dezvolte cât mai mult conceptul de economie circulară, ținta fiind ca în 2035 să ajungă la zero emisii de dioxid de carbon. Acest lucru necesită o cooperare puternică, bazată pe soluții și orientată spre rezultate, între toți actorii principali - ministere, municipalități, mediul de business, mediul academic și populația.

Retail jobs

„Orașele conduc tranziția către economia circulară, deoarece sunt responsabile cu infrastructura, transportul public, energia și planificarea urbană. Punerea în comun a resurselor și schimbul de experiență între orașe este calea de urmat în atingerea acestui obiectiv ambițios. În general, aș spune că un parteneriat public-privat strâns și o coordonare bună între diferiți actori sunt modalitățile în care lucrăm în multe sectoare din Finlanda”, explică E.S. Dna. Marjut Akola.

Finlanda promovează în mod activ implicarea femeilor în politică și antreprenoriat

O temă foarte importantă atât pentru mediul privat cât și pentru cel public din Finlanda este egalitatea de gen, pe care țara nordică o are ca prioritate de zeci de ani.

„A fost una dintre prioritățile de bază pentru guvernele finlandeze și este inclusă în Constituția noastră. Am realizat multe. Indiferent de sex, oamenii sunt reprezentați în mod egal pe piața muncii, femeile lucrează cu normă întreagă, iar rata de ocupare a femeilor este ridicată, deoarece toate familiile din Finlanda au acces la creșe”, explică ambasadoarea.

Reprezentarea femeilor pe piața muncii este posibilă datorită unei îngrijiri de calitate a copiilor pusă la dispoziție de statul finlandez, a măsurilor de echilibrare a vieții personale cu cea profesională și a politicii de distribuire a concediilor de creștere a copiilor uniform între ambii părinți.

Citeste si:
Trei locuri pe care să le vizitezi într-o vacanță în Finlanda
Trei locuri pe care să le...

O altă chestiune importantă este accesul la educația de înaltă calitate pentru femei. În Finlanda, majoritatea celor cu studii universitare sunt femei, aproximativ 60%. Femeile sunt bine reprezentate și în politică în Finlanda, deși nu există cote impuse în Finlanda.

În parlamentul finlandez, 47% sunt femei. Jumătate dintre miniștri sunt femei și toți liderii partidului, inclusiv primul ministru, sunt femei. Un alt detaliu interesant este că în serviciul afacerilor externe finlandeze femeile reprezintă aproximativ 48% dintre ambasadori și peste 68% din totalul angajaților.

- E.S. Dna. Marjut Akola -

În ceea ce privește mediul privat, egalitatea de gen nu este „la fel de egală”. Astfel, doar aproximativ 30% din membrii consiliului de administrație sunt femei (40% în consiliile de administrație ale companiilor de stat), iar ponderea femeilor antreprenor este de doar 30%.

Citeste si:
retailTalks: Economie circulară în retailul local. Înscrie-te gratuit!
retailTalks: Economie...

“Există mai multe modalități de a îmbunătăți egalitatea de gen. Guvernele au un rol decisiv și favorabil în ceea ce privește legislația, politicile guvernamentale, finanțele publice și monitorizarea eficientă. Părinții și școlile joacă, de asemenea, un rol important în promovarea egalității. Mediul de afaceri este jucătorul cheie în sprijinirea femeilor de carieră și în oferirea de oportunități pentru acestea. În Finlanda, Camera de Comerț a promovat în mod activ leadership-ul feminin prin Programul său pentru femei. În cadrul acestui program, femeile lideri își pot consolida abilitățile de business, leadership, digital și management prin cursuri de instruire, schimb de bune practici, networking sau scheme de mentorat”, explică diplomatul finlandez

"Uniunea Europeană s-a dezvoltat întotdeauna în momente de criză"

În opinia diplomatului finlandez, sunt multe lecții pe care Uniunea Europeană le are de învățat din această pandemie – mai ales în ceea ce privește coordonarea acțiunilor și comunicarea între statele membre.

„Am reușit să stabilim acțiuni comune, de exemplu în domeniul vaccinurilor și acum, ne propunem să facem același lucru cu privirea la certificatele de vaccinare. UE trebuie să intensifice în continuare o abordare comună și coerentă în domeniul măsurilor transfrontaliere și al achizițiilor comune. De asemenea, trebuie să consolidăm mecanismele și practicile de gestionare a crizelor și de prevenire a dezastrelor”, consideră ambasadoarea Finlandei la București, care adaugă că UE face o treabă bună și în lupta cu dezinformarea legată de COVID-19 și vaccinuri, dar trebuie continuată această bătălie împotriva știrilor false.

De asemenea, criza COVID-19 a dezvăluit o interdependență profundă la nivel global și a evidențiat însemnătatea pieței unice.

„Am văzut cât de importantă este asigurarea fluxului de mărfuri și a transportului transfrontalier, de aceea cred că pandemia ar trebui să ducă la consolidarea pieței unice europene. În acest sens, o lecție bine învățată este un concept de autonomie strategică. Deși ne creștem baza industrială și digitală, inclusiv lanțul nostru de aprovizionare în diferite sectoare, cum ar fi vaccinurile și medicamentele, trebuie să ne păstrăm granițele deschise pentru comerț și investiții”, explică oficialul finlandez, care adaugă că este important să ne reamintim că UE s-a dezvoltat întotdeauna în perioade de criză.

E.S. Dna. Marjut Akola s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda în anul 1998. Pe parcursul carierei, a lucrat la Riga, Bruxelles și Geneva. La Bruxelles, a fost parte din reprezentanța permanentă în timpul celei de-a doua președinții a Finlandei în cadrul Uniunii Europene, iar la Geneva a fost responsabil pentru politicii comerciale. De-a lungul carierei diplomatice s-a concentrat asupra politicilor comerciale din UE. Înainte de a ajunge la București, a lucrat pe chestiuni legate de Brexit și de relațiile transatlantice.

Marjut Akola a venit în România în iunie 2019. În cei aproape doi ani petrecuți aici a aflat mai multe despre ospitalitatea românilor, pe care îi consideră niște oameni cu inimă mare și extrem de primitori. De asemenea, este un admirator al arhitecturii din București, apreciind multitudinea și frumusețea palatelor și vilelor din Capitală.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri