100 de miliarde de euro ar putea fi economisite prin facturarea electronică

Adoptarea facturării electronice în România ar permite economisirea la bugetul statului a circa 100 miliarde de euro în 10 ani, prin reducerea fraudei cu TVA-ul și îmbunătățirea colectării fiscale, dar și ieșirea din riscul de infringement în care România se află deoarece nu a implementat Directiva Europeană 55/2014 privind facturarea electronică în achizițiile publice, care avea termenul de 19 aprilie 2019.

Facturarea electronică, așa cum este definită de către Comisia Europeană, înseamnă transmiterea datelor facturilor emise, între sistemele informatice, într-o formă care poate fi validată și procesată automat. În acest context, la inițiativa companiilor din domeniul IT din România, s-a înființat Asociația pentru Facturare Electronică. Scopul organizației este acela de a promova și susține implementarea facturării electronice în România, prin activități de educare și suport direct acordat statului, instituțiilor și mediului privat.

„Este o miză esențială pentru mediul economic și fiscal al României să digitalizeze modul în care sunt urmărite tranzacțiile comerciale printr-o raportare în timp real către ANAF a facturilor emise și validarea lor de către cumpărător. Acest proces se poate face prin introducerea facturării electronice pe scară largă în economia românească, fără a crea efort și costuri suplimentare pentru contribuabil”, a declarat Daniel Homorodean, președintele Asociației.

Daniel Homorodean

România pierde anual 10 miliarde de euro

Un raport din 2020 al Comisiei Europene arată că țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile pe taxa de valoare adăugată (TVA) în urma fraudei și evaziunii fiscale, a falimentelor, a insolvențelor financiare, precum și a calculelor greșite. România, care înregistrează pierderi anuale de peste 10 miliarde de euro, circa 1% din PIB, prin mecanisme de fraudare bazate pe tranzacții comerciale inexistente, documentate în facturi care nu vor fi niciodată plătite, se află pe ultimul loc în Europa în privința eficienței colectării taxei pe valoare adăugată, cu o pierdere de 33,8%.

Citeste si:
Porsche Engineering deschide al doilea centru tehnologic în România
Porsche Engineering deschide...

Specialiștii din cadrul Asociației pentru Facturare Electronică recomandă statului român urgentarea implementării unui sistem pentru raportarea și verificarea tranzacțiilor comerciale și sunt gata să asigure tot sprijinul pentru definirea arhitecturii și specificațiilor acestui sistem, în acord cu modelele practicate deja de mai multe țări ale lumii, cele mai cunoscute fiind Italia - în Europa - sau Chile - în afara continentului nostru.

„Implementarea unui astfel de sistem este un proiect complicat, de durată, dacă statul și-l asumă singur prin echipele sale tehnice, iar pregătirea unei licitații publice ar dura mult timp, de aceea abordarea optimă ar fi ca statul, prin ANAF, să își asume componenta de raportare și analiză a tranzacțiilor bazate pe facturi, lăsând furnizorilor de soluții din mediul privat rolul de a transmite și de a primi facturi, deoarece există deja aplicații care implementează aceste funcții și nu ar trebui să implice costuri suplimentare pentru contribuabili”, consideră membrii fondatori ai AFE.

Circa 800 de mii de companii din România vor putea scăpa de riscul și costul legat de trimiterea și primirea facturilor pe hârtie sau prin e-mail. Rambursarea TVA-ului se va putea face mult mai rapid, automat sau la un click distanță. Cele 20 de mii de instituții publice își vor reduce dramatic riscurile de neconcordanță dintre documentele fiscale, ceea ce va duce la o echilibrare a sistemului fiscal românesc.

Citeste si:
Cum incearca Digi sa convinga clientii sa activeze factura electronica
Digi incearca sa convinga...
Sursa foto: Shutterstock
Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri