Green Deal (Pactul Verde) și PNNR reprezintă o oportunitate unică pentru România de a ajunge din urmă țări mai dezvoltate din Uniunea Europeană, potrivit lui Andreas Lier, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK) la evenimentul Business Reality Check Q4, unde au dezbătut mai mulți reprezentanți de companii prezente în România.
Prin Green Deal și PNNR, România are oportunitatea de a-și electrifica industriile locale și de a folosi finanțările pentru construirea unei infrastructuri care va atrage noi investitori.
„Vedem o tranziție de la o economie linieră la o economie circulară (bazată pe reciclare, chemcycling sau reciclare chimică), la forme noi de energie. Green Deal stabilește cadrul pentru agenda pentru o economie verde în viitor. Este o șansă unică pentru România să ajungă din urmă alte țări mai dezvoltate, alături de fondurile venite prin PNRR”, a declarat Andreas Lier.
Șeful AHK a mai spus că în România se așteaptă de 20 de ani o infrastructură bună. Lipsa unei infrastructuri eficiente costă anual creșterea PIB-ului țării cu 0,5-1,5%. Aceasta înseamnă Economia României ar fi putut să aibă o creștere mult mai mare și ar fi atras mai mulți investitori, dacă aceștia ar fi avut variante de locații bine conectate printr-o cale ferată sau printr-un drum rutier, a mai spus Lier.
Citeste si:
În ce privește celelalte domenii, România este una dintre țările cu cele mai mari creșteri ale pieței de IT din lume, iar la densitatea specialiștilor IT certificați în raport cu populația țării ocupă locul al șaselea din Uniunea Europeană, însă trebuie să se folosească de acest avantaj, potrivit președintelui AHK.
Andreas Lier a mai transmis că România are de lucrat și în chestiuni ce țin de producția alimentară. România exportă cereale și alte produse, însă încă importă carne, lucru care nu este necesar.
Digitalizarea accelerată de pandemie a adus și o vulnerabilitate pentru piața muncii din România
Pandemia a accelerat digitalizarea, însă asta nu a însemnat în orice privință un lucru bun pentru piața muncii din România, pentru că a simplificat plecarea persoanelor înalt calificate, potrivit lui Ion Moldoveanu, Technology Manager la Deutsche Bank Global Technology.
Citeste si:
„Pandemia a adus digitalizare pe buzele tuturor, iar pentru asta este nevoie de specialiști. Pe de altă parte, pandemia a adus lucrul de acasă, de la distanță, iar pentru un inginer IT asta înseamnă că poate lucra în străinătate din România, fără să mai fie nevoie să se mute în străinătate, să se relocheze cu toată familia. În felul acesta, pe România criza de specialiști o doare cel mai tare”, a declarat Ion Moldoveanu.
România ocupă ultimele locuri din Uniunea Europeană la numărul de tineri cu abilități digitale, precum și la participarea adulților la forme de educație continuă. De asemenea, țara noastră se află la coadă și când vorbin de oamenii pregătiți să lucreze pe posturi cu calificare înaltă (high knowledge), a mai spus Moldoveanu, ceea ce este un risc, pentru că înseamnă că românii ocupă locuri de muncă vulnerabile să fie înlocuite de inteligența artificială.
Citeste si:
Industria HoReCa la finalul trimestrului al treilea
Deși Guvernul condus de Cîțu a promis în perioada anterioară că nu va mai închide economia, pentru că există deja vaccin și problema pandemiei nu mai e la fel de mare, chiar aceste zile s-a trecut la diverse forme de carantină în diferite localități din țară, Timișoara fiind primul oraș unde s-au impus restricții de când a început valul al patrulea al pandemiei.
Clujul a intrat de asemenea în restricții de noapte, după ce a atins 6 infectări la mia de locuitori, iar HoReCa este cel mai afectat sector, așa cum a fost și în etapele anterioare de carantină.
„Industria HoReCa a fost pe plajă atunci când a venit tsunami-ul pandemiei și a fost pur și simplu devastată. Acum își linge rănile și se pregătește de următoarea devastare. Pentru că sunt localități în care s-au oprit business-urile, din nou, în pofida faptului că autoritățile au spus că nu mai închid economia. Acum o închid și au început tocmai cu HoReCa”, a declarat Anastasiu.
Citeste si:
Lipsa de predictibilitate a acțiunilor autorităților a fost și este o chestiune de negestionat, iar ea se combină cu lipsa ajutorului de stat, care fie nu a fost acordat, fie nu a fost acordat la timp, a explicat CEO-ul Eurolines.
„Dacă în Germania se dă al cincilea val de ajutoare de stat, în România nu a fost încă gestionat nici măcar primul, măsura II nici măcar nu a ajuns la final. În cazul măsurii pentru firmele care au avut pierderi la cifra de afaceri de 20% în 2020 față de 2019 încă nu au fost terminate evaluările, iar banii vin anul viitor”, potrivit lui Anastasiu.
Pe lângă problemele amintite, HoReCa se confruntă cu o birocrație excesivă. Nu există în țară un domeniu mai reglementat decât cel al ospitalității, potrivit lui Răzvan Crișan, reprezentant HORA.
„Este foarte complicat să îți faci o strategie atunci când nu știi dacă mai ai voie să funcționezi ca industrie. Surpriza celor din fruntea HoReCa a fost viteza cu care au renunțat clienții la livrări și s-au întors în restaurante, deși în primul val s-a considerat că s-a încheiat rolul restaurantului fizic”, a declarat Răzvan Crișan.
Citeste si:
Orientarea câștigătoare pentru industria HoReCa
Unii antreprenori au înțeles că nu se mai vinde „cazare și masă”, ci că experiența este cea căutată în turism, iar aceasta este direcția spre care trebuie să se orienteze turismul românesc.
„Turismul rural, turismul tradițional, turismul cultural este cel pe care putem să mizăm acum, iar oportunitatea este venită din partea turiștilor străini, pentru că turistul român, care este turist de weekend, în timp ce străinii vin câte șapte zile, cu avionul, nu înghesuie pe nimeni pe autostradă și aduce bani proaspeți în țară”, potrivit antreprenorului.
Targetul care poate fi atins în câțiva ani de turismul românesc este de 10% din PIB, de la nivelul actual de 5,07% din produsul intern brut, dacă politicienii, administratorii și antreprenorii vor găsi o cale în care să își îndrepte eforturile în aceeași direcție, crede Dragoș Anastasiu.
Citeste si:
„Băncile îți dau umbrela când e soare și ți-o iau când te plouă”
Anastasiu a afirmat și faptul prevăzător și nu și-a pus resurse deoparte, în acest moment se află „pe moarte”. Astfel că marea masă a IMM-urilor fie nu va supraviețui, fie va supraviețui cu sechele, pentru că în România fiecare firmă este pe cont propriu. Anumite firme au avut management de risc, au supraviețuit și vor supraviețui.
Fondatorul Eurolines s-a plâns și de atitudinea băncilor față de sectorul HoReCa și a afirmat că a întors spatele unei industrii aflate într-o nevoie accentuată de finanțare.
„HoReCa pornește de la o relație extrem de proastă cu finanțatorii. Sunt foarte multe bănci care atunci când au auzit de industria ospitalității anul trecut pur și simplu nu au stat de vorbă, după principiul că băncile îți dau umbrelă atunci când e soare afară și ți-o iau când vine ploaia”, a declarat Anastasiu.
Acesta a adăugat că au fost și bănci care au acceptat să stea de vorbă cu antreprenorii din HoReCa, însă „mai degrabă de fațadă”, pentru că fie a fost desemnat sectorul drept unul nebancabil, fie firmele au fost declarate nebancabile.
Creditorii s-au orientat spre companiile cu un potențial demonstrat prin capitalul avut la dispoziție, s-au apărat, în schimb, reprezentanții băncilor.
„Băncile au avut, în ce privește finanțarea, o abordare înspre sectoarele cu potențial. Atunci când o bancă oferă credit unei companii, se uită la un mix optim între capitalul cu care vine această companie și finanțarea pe care poate să o dea creditorul. În România avem în general o problemă de capitalizare insuficientă a companiilor, care diferă de la sector la sector”, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
În 2020, sectorul de construcții a mers mai bine decât celelalte, fiind mai puțin afectat de pandemie, la fel și sectorul IT, care nu a suferit deloc de pe urma pandemiei. Astfel de sectoare au avut o creștere mai accelerată a creditării din partea băncilor, a explicat Ciprian Dascălu.
Ce vor finanța băncile în viitor
Băncile se vor concentra să finanțeze companiile care vor beneficia de resurse direcționate din PNRR în perioada care urmează. De asemenea, băncile centrale îndeamnă ca finanțările făcute de creditori să fie „verzi”, pentru companiile care fac tranziția către o economie digitală și bazată pe resurse regenerabile.
Creșterea economică a României din acest an a însemnat o revenire neașteptată față de șocul inițial al pandemiei, iar pierderile au fost recuperate.
„În urmă cu un an de zile nu am putut să anticipăm o recuperare atât de rapidă a economiei. La finalul semestrului al doilea economia țării noastre a reușit să recupereze toate pierderile din pandemie, în baza unei reziliențe bune a pieței forței de muncă. Rata șomajului a crescut doar marginal, în parte și datorită ajutoarelor de stat”, a declarat Dascălu.
Pe de altă parte, România a venit după patru ani consecutivi de creșteri de salarii nete în economie, la care s-a adăugat economisirea puternică. De asemenea, cererea a crescut în urma veniturilor suplimentare disponibile din economisire, în special pe sectorul pe servicii, potrivit expertului financiar.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
