Redresarea post-criză rămâne robustă, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanțelor tot mai mari între economiile avansate și cele emergente. Analiștii Euler Hermes se așteaptă ca incertitudinea legată de omicron să reducă creșterea PIB-ului în economiile avansate cu -0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an, dar și să crească perturbările în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global.

Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă – pentru prima dată de la criza financiară globală. Prognoza analiștilor privind PIB-ul pentru anul 2022 rămâne neschimbată, zona euro și SUA înregistrând creșteri de +4,1% și, respectiv +3,9%. În ceea ce privește rata de creștere a Chinei, aceasta scade la +5,2% în 2022. Astfel, China va avea cea mai mica contribuție la creșterea PIB-ului global din 2015 (excluzând anul 2020, când contribuția a fost de doar 0,9 puncte procentuale), generând efecte negative asupra piețelor emergente a căror redresare va fi superficială în comparație cu crizele anterioare.

Analiștii se așteaptă ca PIB-ul real din țările emergente ale Europei să crească cu +3,3% în 2022 și cu +3,4% în 2023 (după o creștere cu +5,6% în 2021). Valul patru al crizei generate de virusul SARS-CoV-2 a lovit Europa în trimestrul patru și continuă încă în Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Polonia, Turcia și Rusia. Cu toate acestea, măsurile de prevenție și protecție împotriva Covid-19 rămân moderate, fiind mai puțin stricte decât în timpul valurilor anterioare.

Retail jobs

Inflația este de așteptat să atingă vârful în primul trimestru din 2022. Politica monetară va continua să fie conservatoare, dar, cu toate acestea, ratele de schimb ale statelor membre UE vor rămâne în general stabile. Leul românesc și HUF-ul maghiar pot fi parțial afectate de practicile restrictive ale băncilor naționale, din cauza marjei de libertate a politicii fiscale care diferă pe fondul creșterii nivelului datoriei publice.

Sprijinul politic va fi eliminat treptat, deși economiile care înregistrează datorii moderate (de exemplu Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia) pot continua, daca și după cum este necesar. Forintul maghiar și zlotul polonez au fost monedele care au scăzut cel mai mult față de euro fiind afectate de tensiunile din relația cu UE. Cu toate acestea, curbele forward indică deprecieri timide în 2022, care ar putea fi mai mari în Ungaria și România decât în Polonia și Cehia. În ansamblu, băncile centrale au fost proactive în creșterea ratelor dobânzilor și combaterea inflației.

Citeste si:
FMI: Economiile cu rată de vaccinare ridicată își vor reveni mai...
FMI: Economiile cu rată de...

În același timp, membrii UE vor beneficia de finanțare NGEU, cu un impact de +0,25 pp asupra creșterii anuale a PIB-ului real în perioada 2022-2023.

În Europa emergentă, majoritatea țărilor vor înregistra excedente de cont curent sau deficite mici, cu excepția României.

În ultimele luni din 2021, economia României a recuperat din avântul pierdut în trimestrul anterior, revenind spre o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ +7%, în linie cu prognozele anterioare. Desigur, efectul de bază trebuie avut în vedere atunci când comparăm cu anul 2020, alternând un efect negativ cu unul pozitiv (dacă ne amintim de revenirea abruptă din trimestrul III, urmată de o creștere lină sau aproape de stagnare în trimestrul IV al anului de început pandemic). Surprinzatoare este inflația care a apărut brusc, dar în linie și cu titlul filmului de mai sus. Inițial, temerile privind apariția puseului inflaționist au fost subestimate ca fiind un fenomen temporar și, în același timp, secundar recuperării economice, venind după eforturi susținute în a combate efectele economice ale pandemiei din primele trimestre ale anului 2020.

Citeste si:
Se deschide un nou hotel în România, la 3 minute de Cetatea Alba-Iulia
Se deschide un nou hotel în...

Deși maximul inflaționist s-ar putea materializa la nivelul trimestrului II al acestui an, odată cu ridicarea măsurilor de sprijin ale statului, aferente costurilor crescute ale energiei, încetinirea inflației în a doua jumătate a anului se bazează pe câteva ipoteze optimiste sau scenarii incerte.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Primul scenariu se referă la o producție agricolă record, cel puțin pe segmentele mai importante (grâu, porumb dar și altele), care contribuie la o încetinire a creșterii prețurilor produselor aferente în lunile de vară-toamnă. Istoria recentă de anul trecut arată că reversul se poate întâmpla chiar și cu o producție bună, dacă infrastructura de consum intern nu este suficient de dezvoltată. Al doilea scenariu are în vedere efectul pozitiv pe care fondurile venite din PNRR le-ar putea aduce economiei și sectorului construcțiilor în mod special. Modul în care vor fi implementate aceste programe pentru a putea produce efectele dorite coroborat cu blocajele forței de muncă necesare și evitării apariției unor noi focare pandemice (deloc de ignorat în cazul României) nu trebuie neglijat.

Citeste si:
Europa vrea să reia producția de magneziu pentru a scădea...
Europa vrea să reia producția...

Nu în ultimul rând, creșterea economică, care este de așteptat să treacă de 4% în 2022, ar putea menține Banca Națională „ostatică” față de misiunea sa expresă de a ține prețurile sub control. Măsura drastic nepopulară de a majora dobânda de politica monetară spre minim 4-5% față de actualul nivel de 2% ar putea fi amânată, creând potențialul de a avea un avânt brusc în cazul în care efectele pozitive sperate mai sus nu se vor îndeplini. În aceste condiții, ipotezele cel mai probabil a se îndeplini par menținerea presiunii de depreciere asupra monedei naționale (în condițiile menținerii unui deficit generos de cont curent) și înrăutățirea condițiilor de acces asupra surselor de finanțare. La nivelul statului, ultimul efect ar putea genera întârzierea plăților către furnizori, cu efect în lanț asupra economiei. La nivel privat, creditele bancare ar deveni mai scumpe dacă nu și mai greu de accesat, influențând defavorabil și creditul furnizor.

Citeste si:
Ciolacu vrea mai degrabă impozitarea capitalului decât a muncii
Ciolacu vrea mai degrabă...

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri