PNL și PSD, partidele care s-au aflat cel mai mult la guvernare în ultimii patru ani, au promis românilor salarii mai mari și au dat chiar ținte clare înainte de precedentele alegeri, așa cum de altfel o fac și acum. S-au ținut politicienii de cuvânt? Poate suprinzător, răspunsul este afirmativ... dar diavolul se ascunde în detalii. Problema este că inflația uriașă de după pandemie a erodat o bună parte din ceea ce, pe hârtie, este o creștere foarte mare a salariilor. Mai exact, salariile au crescut cu peste 50% nominal, dar puterea de cumpărare abia a urcat 4%.
Ce salarii au promis partidele care s-au aflat la guvernare în ultimii patru ani?
PNL, partidul care s-a aflat permanent la guvernare în ultimii patru ani, promitea în 2020 că măsurile economice pe care le va adopta vor duce indirect la o creștere a salariului mediu brut la 7.725 lei în 2024. Salariul mediu net promis era de 4.800 lei
Reprezentanții PSD, principalii parteneri de guvernare ai PNL, anunțau un salariu mediu brut de 7.010 lei în 2024. Aceștia mai promiteau și creșterea salariului minim brut la 3.500 de lei în 2024.
USR, principalii parteneri de guvernare ai PNL în primul an de după alegeri (2021), nu au menționat nicio țintă clară de creștere a salariului mediu/minim în programul de guvernare publicat în campania electorală din 2020. De altfel, principalul obiectiv legat de salarii al USR era la acel moment eliminarea taxelor pe salariul minim. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Salariile și pensiile din prezent vs. promisiunile din 2020. Puterea de cumpărare abia a crescut cu 3,9%, deși salariile sunt cu 50% mai sus
Salariul mediu brut în august 2024 (cele mai recente date publicate de INS) era de 8.443 lei, în vreme ce salariul mediu net era de 5.158 lei. În ianuarie 2021, acestea erau de 5.549 lei, respectiv 3.395 lei.
În aceste condiții se poate spune că atât promisiunile PSD (7.010 lei), cât și cele făcute de PNL (7.725 lei) în noiembrie 2020 s-au adeverit.
Creșterea de 52,1% a salariului mediu brut înregistrată în intervalul 2021 – 2024 trebuie totuși pusă și în contextul inflației galopante post-pandemie.
Astfel, în 2021, rata anuală a inflației a fost de 5,1%, în 2022 ea a urcat la 13,8%, iar în 2023 inflația a atins un nivel de 10,4%. Anul acesta inflația a continuat să scadă, iar în septembrie 2024 s-a înregistrat o rată anuală de 4,62%.
Ce înseamnă acest lucru pentru puterea de cumpărare a românilor? În mod sigur faptul că atingerea unei creșteri de 52% a salariului mediu brut nu s-a tradus automat în creșterea cu 52% și a puterii de cumpărare.
Institutul Național de Statistică (INS) calculează și un indice al câștigului salarial real*. Acesta arată practic cu cât a crescut sau scăzut puterea de cumpărare comparând două intervale de timp.
La nivelul anului 2023, indicele câştigului salarial real era de 103,9% față de anul de bază 2020 (înaintea precedentelor alegeri parlamentare). Practic, asta înseamnă că puterea de cumpărare a românilor urcase în 2023 cu 3,9% comparativ cu 2020, adică în trei ani în care la guvernare s-au aflat PNL, PSD, USR și UDMR.
Din cauză că anul 2024 nu s-a încheiat, nu există date disponibile pentru a putea vedea evoluția puterii de cumpărare în toți cei patru ani ce au urmat alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020.
Puterea de cumpărare a românilor este sub media Uniunii Europene, țara noastră plasându-se pe locul 21 din 27 de țări luate în calcul. Mai exact, indicele PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare este de 78 în cazul României, comparativ cu 100 media UE. Pe primele locuri în clasament se află Luxemburg (240), Irlanda (212) și Olanda (130), în vreme ce Grecia (67) și Bulgaria (64) ocupă ultimele poziții.
*Indicele câștigului salariului real reprezintă raportul dintre indicele câștigului salarial mediu nominal net și indicele general al prețurilor de consum. Câștigul salarial real exprimă contravaloarea mărfurilor și a serviciilor care pot fi cumpărate, respectiv utilizate, cu câștigul salarial mediu net lunar, într-o anumită perioada de timp, de obicei un an, comparativ cu altă perioadă, având în vedere prețurile mărfurilor și a tarifelor serviciilor.
