România accesează pieţele internaţionale pentru prima dată în acest an, într-o perioadă turbulentă pentru politica internă şi încrederea investitorilor pe plan global, transmit Bloomberg şi site-ul investing.com, conform Agerpres.
România oferă obligaţiuni denominate în euro şi dolari la costuri semnificativ mai ridicate comparativ cu precedentele vânzări deoarece Guvernul face eforturi să limiteze cheltuielile bugetare, după ce cheltuielile din campaniile electorale de anul trecut au dus la cel mai ridicat deficit din UE.
Oferta include obligaţiuni în euro cu scadenţa la cinci şi nouă ani, plus obligaţiuni denominate în dolari cu scadenţa la 12 ani.
România vrea să limiteze împrumuturile externe, dar încă depindem puternic de banii investitorilor străini
România intenționează să reducă treptat împrumuturile internaționale până în 2026, în contextul în care a împrumutat anul trecut o sumă record de peste 18 miliarde de euro în valută. Reducerea treptată a acestor împrumuturi vine cu condiția ca țara noastră să primească mai mulți bani europeni destinați redresării, a declarat Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, pentru Bloomberg.
„Ne propunem să reducem oferta și să diminuăm presiunea asupra randamentelor pe plan extern, dar acest lucru depinde de implementarea completă a programului național de redresare și reziliență, deoarece ne așteptăm ca cea mai mare parte a fondurilor să vină în 2025 și 2026”, a declarat Nanu.
Chiar dacă deficitul bugetar mai mare ne-ar putea închide, într-adevăr, „ușa” spre finanțările europene, vedem deja cum România s-a orientat și către alte piețe internaționale. Spre exemplu, anul trecut țara noastră a lansat o serie de obligațiuni Samurai verzi pe piața din Japonia. Obligațiunile sunt denominate în yeni și sunt verzi, adică, pot finanța proiecte de mediu cum sunt cele de energie regenerabilă, de adaptarea la schimbările climatice, transportul curat, etc.
Guvernul încearcă să convingă Comisia Europeană să „închidă ochii” în ceea ce privește deficitul
Emiterea de obligațiuni pe piața japoneză are ca scop diversificarea bazei de investitori pentru datoria publică, având în vedere că țara noastră se confruntă din 2020 cu problema deficitului bugetar excesiv. Una dintre cele mai importante probleme ale economiei românești în acest moment este deficitul bugetar cu care se confruntă țara noastră, un deficit care a fost alimentat de unele decizii ale Guvernului, „tradiționale” în perioada alegerilor. Problema deficitului bugetar, dezbătută intens de politicieni și economiști, are o greutate mare în ceea ce privește „dărnicia” Uniunii Europene cu România.
Din acest motiv, Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a dus la Bruxelles să încerce să convingă Comisia Europeană să îi mai dea României răgaz câțiva ani pentru a ajunge la ținta de deficit. Astfel, țara noastră ar putea semna un acord astfel încât, într-o perioadă de șapte ani, să ajungă la deficitul de 3% asumat prin Tratatul de la Maastricht.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat în primele şapte luni ale acestui an la 71,04 miliarde de lei, reprezentând 4,02% din PIB. România a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, asta dacă va reuși să demonstreze că se împrumută pentru investiții.
„Am explicat foarte clar de ce ne dorim acest lucru, pentru că cele mai mari investiţii vor urma în anul 2025 şi în 2026. După cum bine ştim, PNRR are un deadline la sfârşitul anului 2026 în ceea ce priveşte investiţiile”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Digi24.
