Obligatiunile, un instrument insuficient utilizat in Romania

�n general, firmele �si asigura necesarul de finantari pe termen lung fie prin credite bancare, fie apel�nd la piata de capital, prin emiterea de actiuni sau de obligatiuni. Desi emiterea de actiuni reprezinta principala modalitate de finantare pe termen lung, obligatiunile prezinta si ele o serie de avantaje.

�n Rom�nia, unde afacerile imobiliare �nfloresc de la an la an, emiterea de obligatiuni pare o cale comoda si sigura, at�t pentru asigurarea finantarii necesare dezvoltatorilor de proiecte, c�t si pentru populatia care doreste sa-si plaseze surplusul de venituri �n instrumente de economisire relativ sigure.

Pentru societatea emitenta, principalul atu al emiterii de obligatiuni este ca acest tip de �mprumut nu afecteaza structura actionariatului. Din punctul de vedere al cumparatorului de obligatiuni, numit �n termeni de specialitate obligatar, principalul avantaj consta �n siguranta oferita de acest tip de plasament. �n cazul unei emisiuni de obligatiuni, societatea emitenta garanteaza o dob�nda constanta, indiferent de evolutia afacerii, pe c�nd �n cazul actiunilor dividendul cu care este recompensat cumparatorul este �n relatie direct proportionala cu profitul obtinut. Un alt avantaj, care poate fi esential �n Rom�nia, av�nd �n vedere istoria falimentelor postdecembriste, consta �n faptul ca, �n cazul lichidarii firmei emitente, obligatarii au dreptul la rambursarea �mprumutului la valoarea nominala (fara bonificatia de dob�nda), spre deosebire de actionari, care primesc doar diferenta rezultata dupa plata tuturor creantelor.

Istorii diametral opuse

�n Rom�nia, cele mai cautate sunt obligatiunile emise de municipalitati, care ofera o siguranta superioara, prin garantia unei autoritati locale. La nivelul anului 2004, municipalitatile atrasesera prin astfel de �mprumuturi aproape 1.000 de miliarde lei, oferind termene de rascumparare cuprinse �ntre 1 si 6 ani. Randamentul emisiunilor a fost superior celui oferit de piata monetara a titlurilor de stat si a depozitelor bancare, dar inferior profiturilor obtinute de cei care au optat pentru investitii �n actiuni. �n afacerile imobiliare, doi dintre actorii care au optat pentru acest tip de finantari au obtinut rezultate total opuse. Daca Impact SA deruleaza cu succes emisiuni de obligatiuni �nca din anul 2003, tentativa de finantare prin obligatiuni a Herastrau Imobi-liare Investitii SA, derulata la finele anului trecut, a esuat.

Afacere sigura, cauta investitori

Compania Herastrau Imobiliare Investitii, �nfiintata la �nceputul anului 2005 si av�nd ca actionar majoritar o firma din Luxemburg, a �ncercat sa atraga sapte milioane de euro, reprezent�nd 35% din costul total al proiectelor (20 de milioane euro), printr-o emisiune de obligatiuni corporative pentru dezvoltarea unui proiect rezidential �n nordul Bucurestiului, zona cea mai cautata pentru investitii de acest tip. Oferta s-a derulat �n perioada 24 octombrie-11 noiembrie 2005 si, �n ciuda randamentului bun oferit cumparatorilor (dob�nda de circa 10% pe an �n euro), a esuat, emitentul nereusind sa atraga suficiente titluri pentru a primi aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Ca o masura suplimentara de garantie pentru cumparatori, Herastrau Imobiliare Investitii �ncheiase si o polita de asigurare cu BCR Asigurari, desi noua legislatie a CNVM nu mai solicita astfel de garantii.

Firmele noi, mai putin atractive

Presedintele societatii Intercapital Invest, Razvan Pasol, considera ca esecul este legat �n principal de faptul ca Herastrau Imobiliare, o firma noua pe piata imobiliara, nu a prezentat suficiente date si informatii care sa convinga actorii din piata. �Emisiunea de obligatiuni corporative nu s-a �ncheiat cu succes pentru ca nu au fost suficiente date �n prospectul de prezentare despre ceea ce vor sa faca, cine sunt si toate aceste detalii, esentiale pentru cumparatori. Aici era vorba despre o firma noua, care se �nfiintase de cur�nd si dorea sa demareze primele sale proiecte de constructii. Or, este clar ca riscul unui cumparator de obligatiuni emise de o firma noua este mai mare dec�t riscul unui cumparator de obligatiuni emise de o firma care are niste proiecte �n derulare si care a demonstrat ca stie sa faca treaba. Fiind o firma noua, trebuie sa convingi, trebuie sa depui niste eforturi mai mari dec�t o firma cu istoric, si atunci trebuie sa prezinti informatii mai detaliate, mai complexe, tocmai ca sa disipezi aceasta ne�ncredere a �nceputului�, afirma el.

�n opinia sa, recentul faliment al MTS Leasing nu poate arunca o lumina nefavorabila asupra �ncrederii �n investitiile �n afacerile imobiliare, care ram�n �n continuare printre cele mai atractive de pe piata. �Poate ca se si exagereaza aceste scandaluri, care au existat �n toate domeniile, doar ca acum nu ne mai aducem aminte de ele. Falimente au existat si la banci, mult mai mari dec�t MTS Leasing sau orice altceva, dar s-a uitat de ele si acum sistemul bancar functioneaza foarte bine�, precizeaza Razvan Pasol.

Sunt asteptate obligatiunile ipotecare

Desi emisiunile de obligatiuni nu au fost foarte numeroase pe piata rom�neasca, segmentul este �n crestere. �n 2005 au fost trei oferte publice de obligatiuni corporative, la care se adauga cele municipale, dar valoarea tranzactiilor cu obligatiuni la Bursa este �nca foarte mica. ��n 2005, valoarea tranzactiilor cu actiuni a fost de 2,2 miliarde euro, nu foarte mult, dar o suma rezonabila. Din pacate, valoarea operatiunilor cu obligatiuni a fost de doar 30 de milioane euro, o valoare foarte mica, si atunci avem nevoie de emisiuni din ce �n ce mai mari, din ce �n ce mai interesante, emisiuni pe termene mai lungi, si aici se �ncadreaza foarte bine emisiunile de obligatiuni ipotecare�, afirma Razvan Pasol.

�n prezent, majoritatea emisiunilor de obligatiuni de la Bursa sunt pe termene scurte, �ntre 2 si 4 ani, iar cei care le cumpara nu sunt interesati sa le v�nda �nainte de scadenta, �n conditiile �n care dob�nzile sunt mult mai bune dec�t cele oferite de banci, spre exemplu. �C�nd vor intra �n scena �nsa si obligatiunile ipotecare, care se emit pe termene lungi, sigur ca �ntr-un interval de 10-20 de ani cumparatorii vor avea nevoie sa le v�nda si atunci aceasta piata se va dinamiza semnificativ�, precizeaza presedintele Intercapital Invest.

Profilul investitorului

Razvan Pasol nu crede ca majorarea volumului de tranzactii cu obligatiuni va conduce la o reducere a interesului pentru investitiile �n actiuni. �Aici vorbim de clase diferite de investitori. Cine vrea sa investeasca �n actiuni �si asuma un risc, urmareste o anumita strategie. Cine vrea sa investeasca �n obligatiuni are un alt profil, care se apropie mai mult de deponentul bancar. Si atunci, obligatiunile vor fi tentante pentru marea masa a persoanelor care acum �si tin banii la banca�, sustine el.

Pe de alta parte, investitia �n obligatiuni ar putea fi un pas intermediar �n intrarea pe piata obligatiunilor, constituindu-se �ntr-un prim contact al cumparatorilor cu mecanismele Bursei. �Sa zicem ca eu mi-am tinut toata viata banii la banca, si sunt speriat de Bursa, de actiuni. Atunci fac un pas intermediar, cumpar actiuni, ma familiarizez putin cu aceste mecanisme - oferte publice, tranzactii, burse, si dupa aceea fac pasul urmator catre fonduri si actiuni. Obligatiunile ar putea fi �n acest fel un instrument foarte bun si de dorit pe piata, cu at�t mai mult cu c�t creditul imobiliar si ipotecar au explodat practic �n ultimii ani, si au nevoie de finantare�, explica Razvan Pasol.

Subscriere-record

Emisiunea de obligatiuni emisa la jumatatea anului trecut de Primaria Capitalei, �n valoare de 500 de milioane de euro, a fost subscrisa �ntr-un timp-record de 37 de secunde. Initial, pentru derularea ei s-au luat �n calcul doua saptam�ni. Imediat dupa �nchiderea ofertei, euro-obligatiunile au �nceput sa fie tranzactionate pe pietele internationale de capital din Londra, Luxemburg si Frankfurt. 28% din investitorii care au subscris eurobondurile provin din Germania, �n timp ce 23% sunt austrieci, 14% francezi si 10% est-europeni. Cel mai mult a investit Dexia Group, care a cumparat bonduri �n valoare de 70 de milioane de euro. Banii str�nsi de primarie sunt destinati, �n principal, finantarii unor proiecte de infrastructura, inclusiv a mult discutatului pasaj de la Gara Basarab.