OPINIE: Abrambureala din Legea asigurarilor obligatorii de locuinta. Cine profita?

Prin lege proprietarii de locuinte sunt obligati sa se asigure impotriva celor 3 riscuri, de la aceasta obligatie sunt excluse locuintele aflate in clasa I de risc seismic[art.3, alin.(6)], cei ce au asigurare facultativa care acopera cele trei riscuri nu mai sunt obligati sa-ncheie polita PAD [art.3, alin.(9)], polita PAD o incheie in numele PAID numai asiguratorii actionari PAID [art.3, alin.(7)] si, tot prin celebra lege, asiguratorii care nu sunt actionari PAID emit polite de asigurare facultative care acopera si riscurile acoperite de polita PAD.

Bizar, nu? Sau poate se doreste a fi asa. Inca o data, asiguratorii castiga in dauna asiguratilor si-n dauna Statului.

Si de data asta statul, a dat dovada de superficialitate si de neimplicare pentru atingerea scopului acestei legi - 260/2008 - si a inteles sa protejeze asiguratorii si, nicidecum asiguratii, si asa cum am mai aratat, statul s-a multumit la o simpla analiza a constatarilor de fapt ceea ce a dus in mod gresit la consacrarea, inca o data, a arbitrariului etatic prin libertatea absoluta a actionarilor PAID, consfintita prin lege si a normelor date in aplicarea acesteia , de a incheia o polita de asigurare obligatorie incheiere care, asa cum am aratat, trebuie sa fie facuta prin intermediul fortei coercitive de care dispune Statul, prin Constitutie, si care sa realizeze in fapt si in drept asigurarea locuintelor impotriva dezastrelor naturale si a eliminarii presiunii asupra bugetului public si cele locale.

C.S.A.-ul explica intr-un comunicat de presa publicat pe pagina de internet: „Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a hotarat, in sedinta din data de 25 octombrie 2012, revenirea la forma anterioara a normelor cu privire la asigurarea obligatorie pentru locuinte, in conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008. Astfel, proprietarii isi pot indeplini obligatiile prevazute de lege privind incheierea unei asigurari care sa acopere riscurile de cutremur, inundatii si alunecari de teren, ca fenomene naturale, fie printr-o asigurare emisa de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID), fie printr-o asigurare facultativa".

In plus, prin politele facultative, cetatenii se pot proteja suplimentar si pentru alte riscuri, mai precizeaza C.S.A. in documentul de presa.
Totodata, prin polițele facultative, cetațenii se pot proteja suplimentar și pentru alte riscuri.

Aceasta masura este prima dintr-o serie de inițiative care vizeaza inclusiv propuneri pentru modificarea Legii nr. 260/2008, astfel incat obiectivul principal - de cuprindere cat mai larga in asigurare a fondului locativ din Romania - sa fie atins.

Ce frumos suna. Obiectivul principal – de cuprindere cat mai larga in asigurare a fondului locativ din Roamania. Oare acesta a fost obiectivul aparitiei legii 260/2008 si infiintarea acestui asigurator, PAID? Nu. Oare toti proprietarii de locuinte din Romania isi vor putea permite sa incheie polite de asigurare facultative? Nu, cu siguranta nu. Ar fi ideal sa fie asa

Prin aceasta masura statul nu face altceva decat sa „legalizeze” instrumentul de intrare in „casele oamenilor” de catre asiguratori pentru cresterea portofoliului de asigurari facultative. Am sa plec in aceasta analiza de la discriminarile pe care legea o face.

O prima discriminare este cea prevazuta in art. 3, alin.(6) din L 260/2008: „Locuintele situate in cladirile expertizate tehnic in conditiile legii de catre experti tehnici atestati �i incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic nu se asigura pentru niciunul dintre riscurile prevazute de prezenta lege, pana la data receptiei la terminarea lucrarilor de consolidare a cladirilor.”

In actuala legislatie a asigurarilor avem doua tipuri de asigurare obligatorie, denumita in literatura si practica de specialitate – contract fortat – conditiile acestuia fiind stabilite de lege si nu prin acordul partilor si anume: polita RCA si polita PAD.

Potrivit Legii 136/1995, este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule supuse inmatricultarii in Romania sau care se folosesc pe teritoriul Romaniei fiind inmatriculate in strainatate.

Asigurarea este obligatorie �i pentru societatile de asigurari, autorizate in acest sens, care, nu pot refuza cererea detinatorului de autovehicule de a incheia contractul. Au obligatia de a incheia contractul persoanele fizice sau juridice care detin autovehicule supuse inmatricularii in Romania.

Per a contrario, fiind o polita de asigurare obligatorie(contract fortat) nu se poate refuza incheierea unui contract de asigurare PAD(contract fortat) care este reglementat de lege pe cand o asigurare facultativa pentru asemenea tipuri de locuinte poate fi refuzata de catre asigurator.

Asta inseamna ca marele scop al protectiei proprietarilor de locuinte si eliminarea presiunii asupra bugetelor statului ramane un deziderat, ca multe altele. Astfel, proprietarii acestor locuinte, carora oricum nu li se-ncheie polita de asigurare facultativa, nu se vor putea asigura nici macar pentru suma prevazuta de lege. Legea prevede obligativitatea incheierii politei PAD insa, cu exceptii. De ce aceste exceptii? Care este scopul acestei legi, pana la urma?

O alta discriminare pe care legea o face este cea prevazuta in art. 3, alin. (7) din celebra lege: „Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie numai cu asiguratorii asociati in PAID �i care sunt autorizati sa incheie astfel de contracte, in conditiile stabilite prin normele emise in aplicarea prezentei legi �i a Legii nr. 32/2000, cu modificarile �i completarile ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare C.S.A.”

Astfel, vom avea asiguratori care sunt deja autorizati sa incheie asigurari facultative care acopera si riscurile acoperite de PAD, la o suma asigurata mult mai mica stabilita prin lege, dar dreptul de a emite - drept stabilit tot prin lege - aceasta polita PAD o emite numai si numai PAID-ul prin intermediul “actionarilor”? Discriminare? DA.

Vom avea urmatoarea situatie dupa modificarea Normei, si anume: vom avea asiguratori care vor incheia polite de asigurare facultative care acopera si riscurile prevazute in polita PAD, care va duce la suspendarea obligatiei proprietarului de locuinte de a incheia o polita PAD, dar conform L 260/2008, numai asiguratorii actionari PAID vor putea incheia in numele PAID polita PAD.

O situatie bizara si discriminatorie. Care mai este ratiunea legii?

De ce, daca un asigurator poate practica o asigurare facultativa care acopera si riscurile incluse in PAD atunci nu se desfiinteaza PAID-ul, si ca si-n cazul RCA asiguratorii sa fie autorizati sa incheieie polita PAD si cine doreste sa-si incheie si o alta polita de asigurare facultativa, similar CASCO. Este oare legala aceasta prevedere? Nu.

De ce, asiguratul – proprietarul locuintei - este obligat la randul sau sa incheie aceasta asigurare PAD, dar nu poate opta intre mai multi asiguratori, care oricum sunt deja autorizati in acest scop?

Se pare ca, privatul - si aici ma refer la asiguratori - nu a inteles scopul acestei legi si in acest „capitalism salbatic”, dorinta de inavutire calca in picioare orice intentie buna, printre putinele ce-i drept, a statului de a proteja cetatenii.

Prin faptul ca, legea stabileste clauzele contractuale, ne gasim in fata unui tip aparte de asigurari (contract) obligatorii, si anume a unui contract fortat. In literatura si practica juridica contractul fortat este definit ca acel contract al carui continut este stabilit in intregime prin lege si a carui incheiere este obligatorie.

Din prevederile L 260/2008 rezulta, foarte clar, ca legiuitorul considera ca este obligatorie numai acea asigurare care se materializeaza printr-un contract fortat, adica drepturile si obligatiile partilor sunt stabilite numai si numai prin lege. Un astfel de contract fortat este si polita de asigurare PAD exact ca si RCA-ul.

Multi vor spune ca este bine ca cei ce-si asigura facultativ locuinta si polita facultativa acopera si aceste riscuri prevazute de lege atunci sa nu mai fie obligati sa incheie si o polita PAD. Daca mergem pe acest rationament atunci sa se desfiinteze si RCA-ul si cei ce sunt asigurati CASCO sa nu mai fie obligati sa incheie o polita de asigurare obligatorie. Oare si-a pus cineva intrebarea ce se-ntampla in cazul in care va fi un dezastru echivalent cu cel din 1977?

Oare vor putea asiguratorii care au incheiat politele facultative sa despagubeasca un numar asa de mare de proprietari de locuinte si, atentie, la o valoare asigurata mult, mult mai mare decat suma asigurata prin polita PAD? Nu. Cu siguranta. Oare nu vor intra in faliment asiguratorii? Da, cu siguranta. In aceasta situatie Fondul de Garantare va putea acoperi aceasta suma? Nu. De aceea, polita PAD trebuie sa fie distincta de cea facultativa si, sa nu se confunde cu aceasta.

De ce, asiguratul – proprietarul locuintei - este obligat la randul sau sa incheie aceasta asigurare PAD, dar nu poate opta intre mai multi asiguratori, care oricum sunt deja autorizati in acest scop? Revenirea la aceasta masura nu este altceva decat urmare a sentintei pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti prin care s-a suspendat art. 7 din Norma aprobata prin Ordinul 15/2012 al CSA sentinta, de altfel, cat se poate de legala si temeinica.

Ce este mai grav este faptul ca, atat solicitarea suspendarii art.7 din Norma cat si modificarea care este anuntata de CSA nu este altceva decat o interventie a asiguratorilor si, cel mai grav, a asiguratorilor actionari PAID. Astfel, imi mentin pozitia, de altfel afirmata chiar de CSA, cum ca: PAID-ul, cu ajutorul politei PAD, nu a avut decat rolul de a creste numarul de asigurari facultative, asa cum am scris pe data de 14 august 2012 intr-un articol pe wall-street.ro.

PAD-ul, fiind o asigurare obligatorie prin lege, oare incheierea acesteia, a politei PAD, trebuie sa depinda de atitudinea asiguratorilor, membri sau nemembri PAID? Fata de evenimentele petrecute in ultima perioada, inclusiv faptul ca un asigurator actionar PAID ataca un act normativ emis de CSA, intareste si mult ideea desfiintarii PAID-ului.

Personal apreciez ca, este necesar sa existe aceasta polita PAD, si acel asigurator care administreaza aceasta polita PAD sa fie organizat; fie sub forma unei persoane juridice de drept public din care sa faca parte numai Statul; fie sub forma acestui POOL dar, obligatoriu, sa faca parte Statul sau sa se implice prin asigurarea colectarii primelor de asigurare pentru polita PAD, si acest POOL sa administreze strict numai aceasta polita PAD, numai in acest fel putand sa functioneze acest „asigurator” si sa-si indeplineasca scopul pentru care fost constituit.

Statul, inca o data, a gresit fundamental prin implementarea Legii 260/2008. S-a dorit a fi un parteneriat, de facto si de iuris, intre stat si privat, care sa vina in sprijinul proprietarilor de locuinte insa, se pare ca privatul, la noi in Romania, nu a inteles acest aspect si a dorit a-si implementa politicile transformand PAID-ul intr-o unealta care sa duca la cresterea numarului de asigurari ... facultative, proprii si nu la cresterea numarului de asigurari PAD care sunt de fapt scopul acestei legi si, implicit, al infiintarii PAID-ului.

Aici, asa cum am mai aratat, statul a gresit si nu a reglementat foarte clar si precis modalitatea de incheiere a politei PAD si, mai ales, modul de colectare al primelor de asigurare aferente politelor PAD. Legea, in forma ei actuala, lasa loc de interpretare si o libertate absoluta actionarilor PAID sa actioneze in interes propriu si, nicidecum in interesul noi societati PAID.

Oare Astra Asigurari (sau alt asigurator actionar PAID) nu a observat si art. 23 din aceeasi Norma care vine in contradictie cu art. 6 din Legea 260/2008?! Nu. Si asta intrucat avantajeaza asiguratorii, in special actionarii I PAID, si nu PAID-ul si in nici un caz asiguratii.

Exemplele pot continua, dar acestea fac obiectul unui alt articol unde ma voi referi strict la analiza juridica a acestei legi si a normelor date in „aplicarea” legii unde instantele nu se pot pronunta decat in sensul suspendarii acestor articole din Norma, dupa cum s-a pronuntat si-n privinta art.7 din Norma, solutia instantei fiind absolut legala si temeinica.

Intrebarea este: Oare de ce nu s-a sesizat Astra sau alt asigurator „actionar” PAID, si cu privire la alte articole din Norma pentru a solicita suspendarea acestuia? Simplu: acesta a fost interesul, sa poata vinde in continuare asigurari facultative sub „umbrela” politei PAD.

Curios este ca, acest interes l-ar fi avut mai mult asiguratorii autorizati sa practice aceste clase de asigurari dar care, nu sunt actionari PAID.
Asa cum am mai aratat in articolele publicate, asiguratorii membri PAID au folosit PAID-ul (ca si entitate juridica) si PAD-ul (ca polita de asigurare) ca pe un instrument de a „intra” in casa oamenilor si a incheia, de fapt, polite facultative in interesul propriu al asiguratorului (membru sau nemembru PAID) si nu in interesul asiguratorului PAID, asa cum era normal, intrucat fac parte din acest POOL si au aderat la PAID in mod voluntar si nu fortati.

Solutia instantei intareste inca o data ca, scopul aparitiei acestei legi a fost deturnat si asiguratorii au dorit infiintarea prin lege a unui asigurator-instrument, insasi CSA prin comunicatul de presa mentiona ca: „ Astfel, introducerea asigurarilor obligatorii de locuinta a fost folosita pana acum, in mare, ca un instrument eficient de vanzare a politelor facultative.”

Legea in forma ei actuala protejeaza interesul asiguratorilor actionari PAID si le confere legitimitatea de a incheia numai de ei asigurarea PAD asigurare care, s-a transformat intr-un instrument de a “intra” in casele proprietarilor si de a-I determina pe acestia sa incheie polite de asigurare facultativa in favoarea acestora si nicidecum incheierea de polite obligatorii PAD care sa asigure o protectie reala si efectiva proprietarilor de locuinte.

Dupa aparitia Ordinului 15 al C.S.A asiguratorilor li se „taia” din venit intrucat erau obligati sa cedeze PAID-ului, o parte din prima incasata pentru o polita de asigurare facultativa, care includea si riscurile acoperite prin PAD, din care Astra face parte si este actionar PAID.

Astra - actionar PAID - a atacat in instanta acest Ordin al C.S.A ordin prin care i-i obliga pe asiguratori – membri sau nemembri PAID – sa asigure facultativ numai pentru o suma asigurata ce excede sumei de asigurare prevazuta prin PAD si sa achite PAID-ului prima de asigurare echivalenta a asigurarii PAD, PAID-ului. Nu contest faptul ca, asa cum am mai mentionat, este nelegala Norma insa, scopul pentru care a facut-o un membru PAID ridica semne de intrebare.

Faptul ca, un “actionar” PAID a atacat acest Ordin al CSA demonstreaza si imi intareste convingerea ca pe asiguratori nu i-a interesat asocierea in PAID prin acel affectio societatis – adica, intentia asociatilor de a colabora la desfasurarea activitatii comerciale – element esential, de ordin psihologic al contractului de societate, a carui disparitie conduce la dizolvarea societatii conform Legii 31/1990 modificata ci, dimpotriva faptul ca prin acest Ordin crestea numarul politelor PAD conforme cu numarul de asigurari facultative incheiate de « actionarii » PAID.

Credeti ca pe asiguratorii membri PAID i-a interesat vreodata comisonul de 2 euro pe care PAID-ul il platea asiguratorului care a incheiat polita PAD? Credeti ca, pe asiguratorii membri PAID i-a interesat vreodata profitul PAID-ului, care nu exista si nu va exista?

In actuala conjuctura politica, a liberei concurente si implicit a existentei mai multor asiguratori, statul a incercat sa introduca un sistem asemanator prin infiintarea acestui POOL de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale denumit PAID.

Problema care s-a pus de la inceputul infiintarii acestui asigurator a fost cea a colectarii primelor de asigurare si, mai ales a impartirii profitului acestei noi societati intre actionari .

Asa cum am mai scris, a luat nastere aceasta struto-camila in asigurari. Pe de o parte, exista un singur asigurator - PAID-ul - care este format din asiguratori din piata si-n acelasi timp, in interiorul acestei societati de asigurare fiecare actionar trebuie sa-si castige un segment de piata acestia recurgand la cele mai diverse si plastice, as putea spune, metode de atragere a “clientilor“ de partea lor, pentru portofoliu de asigurari facultative propriu si asta cu ajutorul Statului prin polita PAD.

Aceasta societate de asigurare constituita prin lege nu va functiona niciodata si nu-si va indeplini scopul pentru care a fost constituita datorita faptului ca acest asigurator nu a fost constituit in parteneriat public-privat din care, obligatoriu, sa faca parte si Statul, sau daca Statul nu doreste a fi actionar la aceasta societate sa se implice prin asigurarea „colectarii” primelor de asigurare aferente politei PAD prin intermediul administratiilor fiscale.

Prin lege statul trebuia, era obligat ca prin infiintarea PAID-ului sa oblige ca plata asigurarii PAD sa fie colectata prin intermediul administratiilor fiscale si pentru neplata asigurarii PAD sa se calculeze penalitati la fel ca si in cazul neplatii impozitelor pentru locuinte. Astfel, pentru fiecare locuinta statul va colecta pe langa impozitul aferent locuintei respective si polita de asigurare PAD.

Se asigura in acest fel un grad mult mai ridicat de colectare, se elimina cheltuielile cu asiguratorii „membri PAID” si se stie ca penalitatile pentru neplata politei PAD este un mijloc mult mai eficient de achitare din partea proprietarilor de locuinte decat amenzile prevazute in actuala lege.

Totodata, asiguratorii „actionari” PAID platesc comisioane intermediarilor in asigurari pentru incheierea politelor de asigurare insa, intermediarii vor promova politele de asigurare facultativa si nu politele PAD. De ce ? Simplu, comisionul este mai mare. Oare de ce PAID-ul ca societate de asigurare, ca asigurator distinct nu a incheiat nici un contract de intermediere cu absolut nici un intermediar din piata?

Eventual, comisionul pe care PAID-ul il platea asiguratorului care incheia o polita PAD poate fi platit ANAF-ului. De ce nu ?

Se poate merge si mai departe si, tot prin lege, acest Fond de asigurare sa fie obligat ca anual, un anume procent sa fie directionat catre construirea de baraje, diguri, liziere, etc… ceea ce ar duce la protectia imobilelor de furia naturii si implicit in anii urmatori primele de asigurare sunt colectate insa fara a mai exista pericolul de inundatii sau alunecari de teren deci, nu se mai platesc despagubiri.

Concluzionand, daca PAID-ul nu se doreste a fi transformat din temelii, atunci acesta trebuie si se impune a fi desfiintat, si asiguratorii autorizati sa incheie aceste polite PAD care sa fie distincte fata de cele facultative exact ca si in cazul RCA-ului cu polita de asigurare CASCO.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: