Revolutia fiscala continua sa faca victime, chiar si dupa ce Guvernul a aprobat o noua Ordonanta care sa repare erorile continute de actul normativ adoptat anul trecut, respectiv OUG 79. Astfel, in prezent, persoanele scutite de impozit pe venit pot incasa acelasi salariu net ca cel de anul trecut doar daca angajatorul le-a majorat brutul cu cel putin 20%, angajatii part-time nu mai platesc contributii la salariul minim, dar angajatorul suporta diferenta, iar indemnizatiile de concediu medical continua sa fie mai mici decat in 2017. Si, din nou, autoritatile promit o OUG care sa completeze OUG 3 de modificare a OUG 79.

Si inca sunt multe aspecte de clarificat, sustine Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanta Fiscala PwC Romania, Moldova si SEE.

“In cazul indemnizatiilor, intelegem ca se doreste gasirea unei formule de calcul, astfel incat acestea sa ramana la nivelul de anul trecut. De asemenea, au fost declaratii potrivit carora Ministerul Finantelor vrea sa echilibreze situatia contributiilor sociale la PFA cu contractele de munca, in sensul cresterii contributiilor pentru PFA (pentru ca acestea sunt net favorizate de revolutia fiscala, in comparatie cu contractele de munca)”, a explicat expertul PwC in cadrul unei conferinte de specialitate.

Pana la noua Ordonanta, insa, care este situatia dupa mutarea cotributiilor de la angajator la angajat, ce se intampla cu veniturile celor care sunt scutiti de impozit pe venit (si nu beneficiaza de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%), cu cele ale angajatilor part-time si cu indemnizatiile de concediu medical?

Nu toti IT-istii beneficiaza de facilitati

In cazul celor scutiti de impozit pe venit, dupa OUG 79, care prevede mutarea contributiilor, angajatorii au fost nevoiti sa suporte un cost salarial mult mai mare decat cei din alte domenii pentru a mentine netul angajatilor. Drept urmare, autoritatile au venit cu OUG 3/2018 care prevede ca statul suporta o parte din contributia la sanatate, astfel incat salariul net sa nu fie afectat.

Citeste si:
Daca avem venituri mai mari, de ce creste Guvernul pragul de saracie?
Daca traim mai bine, de ce...

“Actul normativ pune, insa, anumite conditii”, spune Mihaela Mitroi. Una dintre acestea este ca angajatorul sa fi majorat, in prealabil, brutul salariatului cu cel putin 20%. Ori, dupa mutarea contributiilor, conform unui sondaj PwC, doar 44% dintre angajatori au decis sa majoreze brutul, iar 39% au ales sa pastreze netul prin acordarea unor bonusuri. “Daca s-a ales varianta sa nu se majoreze brutul, angajatii respectivi nu pot beneficia de reducerea contributiilor. Deci venitul brut trebuie majorat, pentru a obtine facilitatea. Se poate si incepand cu luna februarie, insa luna ianuarie este pierduta din acest punct de vedere”, a punctat expertul PwC.

In cazul veniturilor part-time sub salariul minim pe economie, au devenit negative in multe cazuri dupa mutarea contributiilor, autoritatile au decis ca acestea sa suporte contributiile la nivelul real, iar diferenta pana la salariul minim sa fie suportata de angajator. Asadar, pentru anumiti angajatori, mutarea contributiilor se realizeaza in mai mica masura

Pentru angajatii part-time, angajatorii platesc mai mult

Concert, daca in 2017, pentru veniturile sub salariul minim statul a decis ca baza de calcul a CAS si CASS sa fie salariul minim brut pe economie (1.450 de lei la vremea respectiva), insa doar pentru partea angajatorului (nu afecta netul angajatului), din 2018, dupa mutarea contributiilor, salariile nete au fost semnificativ diminuate. “Asadar, a venit celebra OUG 3 care spune ca angajatul suporta contributiile la salariul brut lunar si angajatorul suporta diferenta pana la 1.900 de lei brut (salariul minim pe economie in prezent). In acest caz, insa, costul salarial al angajatorului creste cu 30%”, sustine Mihaela Mitroi.

Exemplu: Anul trecut, la un salariu brut de 500 de lei, netul era de 398 de lei, iar costul total de 813 lei. Dupa OUG 79, cu majorarea brutului cu 20% la 600 de lei, salariul net a devenit negativ (minus 65 de lei), iar costul salarial s-a redus la 614 lei. Ca urmare a OUG 3, pentru mentinerea netului la 390 de lei (similar cu cel din 2017), brutul este de 600 de lei, iar costul salarial de 1.069 de lei. Deci contributia angajatorului este de 469 de lei, respectiv 78% din salariul brut, precizeaza specialistul PwC.

Citeste si:
Fiscalitate tot mai impovaratoare - ce aduce 2019?
Anul 2019 aduce taxe fara...

“Pe masura ce creste salariul, scade contributia angajatorului, dar la contracte part-time cu sume mici contributia este foarte mare si, implicit, si costul salarial”, a mai spus Mitroi.

Indemnizatiile medicale inca nu s-au reglat

Nici cazul indemnizatiilor nu a fost rezolvat dupa revolutia fiscala prelungita.

“Dupa mutarea contributiilor, la o indemnizatie bruta de 1.200 de lei, netul este de 836 de lei, cu 30% mai mic decat anul trecut (1.085 lei). In cazul unei indemnizatii brute de 5.000 de lei, netul scade cu 5%”, explica Mihaela Mitroi.

OUG 3 nu rezolva decat partial problema, la modul ca la o indemnizatie bruta de 1.200 de lei, netul este de 900 de lei, inca mai mic cu 21% fata de anul trecut.

Citeste si:
Guvernul recunoaste criza de bani si ingheata tot ce poate!
Guvernul ingheata pensiile si...

“Asadar, OUG 3 nu a fost o solutie salvatoare. Autoritatile trebuie sa vina cu inca ceva sa regleze aceasta chestiune, pentru ca indemnizatile raman tot mai mici decat pana acum”, a punctat specialistul PwC.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Liber la pensii speciale pentru alesi si abuzuri in administratie