Extinderea legii cash-back inseamna, automat, promovarea platilor electronice si, implicit, reducerea economiei subterane, in contextul in care platile in numerar sunt invers proportionale cu dimensiunea economiei gri, nefiscalizate, se arata in comunicatul de presa emis de catre MasterCard.

In Romania, numerarul in circulatie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezinta un nivel de peste 6 ori mai mare decat media tarilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul platilor electronice asupra economiei”, realizat de PwC la comanda Mastercard

Platile cu cardul reprezinta doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai putin decat media tarilor din Uniunea Europeana, si la jumatate fata de media din Europa Centrala si de Est, ceea ce plaseaza Romania pe ultimul loc din UE, arata acelasi studiu.

Romania are, in prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, fata de 28,4%, cat avea in 2013 – si unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colecteaza doar jumatate din valoarea datorata. Totodata, gradul de colectare a taxelor ca pondere in PIB a fost pentru Romania, in 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte tari din UE, in pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situeaza Romania pe penultimul loc in UE.

"La nivelul anului 2015, Romania a colectat doar 63% din potentialul de TVA datorat la buget. Este nevoie de consolidarea eforturilor recente ale autoritatilor pentru a ridica gradul de colectare al TVA la nivelul mediei UE, de 86%", precizeaza Cosmin Vladimirescu.

Conform studiului "Perceptia asupra economiei gri in Romania", 8 din 10 romani cred ca platile electronice pot combate economia subterana, iar 4 din 5 respondenti isi doresc sa plateasca mai des cu cardul, ca solutie de a combate economia subterana. Jumatate dintre acestia cred ca ar trebui introdusa obligatia de a detine un terminal POS pentru comercianti.

"Prin extinderea obligatiei de a pune la dispozitia clientilor serviciul de plata cu cardul, numarul agentilor economici care ofera acest serviciu ar creste de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei", adauga Cosmin Vladimirescu.

Mastercard nu sustine cresterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comerciantilor ce trebuie sa permita plata cu cardul. Date ale Institutului National de Statistica si ale Oficiului National al Registrului Comertului arata ca 56% dintre firmele ce intra sub incidenta legii se regasesc in mediul rural. Doar 17% dintre comerciantii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, in timp ce 10% au cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro pe an. Restul comerciantilor, circa 73%, se regasesc in plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro.

Guvernul Romaniei a emis un punct de vedere cu privire la proiectul de lege pentru modificarea articolului 1 alineatul (3) si (6) din Ordonanta de urgenta numarul 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, potrivit caruia extinderea obligatiei de a pune la dispozitia cumparatorilor posibilitatea de plati cu cardul si pentru operatorii care desfasoara activitati de comert cu ridicata, precum si a celor care desfasoara activitati de prestari servicii este justificata, avand in vedere necesitatea asigurarii unui tratament egal, nediscriminatoriu intre diferitele categorii de comercianti. Astfel, Executivul considera injust ca un comerciant cu amanuntul a carui cifra de afaceri se situeaza peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) sa fie obligat sa puna la dispozitia clientilor POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata sa nu aiba aceasta obligatie.