Incidenta accidentelor rutiere grave cu victime constituie o problema acuta la nivel national, aspect semnalat in ultimii ani atat de catre industria de asigurari din tara noastra, cat si, recent, de catre un raport al European Transport Safety Council (ETSC), o organizatie non-profit independenta cu sediul in Bruxelles, dedicata reducerii numarului de decese si raniri in transporturile rutiere din Europa. Cu o rata de peste 95 de persoane decedate la un milion de locuitori, Romania se afla pe prima pozitie in Uniunea Europeana in ceea ce priveste numarul de morti din accidente rutiere. In schimb, politicienii romani emit o lege prin care radarele politiei vor trebui inscriptionate si semnalizate, exact pe dos in loc sa reduca semnificativ carnagiul de pe sosele.

Media mortalitatii rutiere, la nivelul celor 28 de state membre ale UE, a fost de 49 de decese la un milion de locuitori in 2018, fata de 63 la un milion de locuitori in 2010. Nivelul mortalitatii rutiere in tarile europene incluse in indexul ETSC, printre care si Romania, este de pana la trei ori mai ridicat in tarile cu cele mai multe accidente comparativ cu tarile in care numarul de accidente este redus.

Pentru al doilea an consecutiv, Norvegia este tara cu cele mai putine decese rutiere la un milion de locuitori (20), urmata de Elvetia si Marea Britanie cu mai putin de 27,5 la un milion de locuitori in 2018. Aceste tari, impreuna cu Suedia, se afla in grupul cu cel mai redus risc rutier. In Irlanda, Danemarca, Israel si Suedia, mortalitatea rutiera este cuprinsa intre 30 si 32 de persoane la un milion de locuitori. Cea mai mare mortalitate rutiera este insa in Romania si Bulgaria, cu 96 si respectiv 87 de decese rutiere la un milion de locuitori.

De cand Comisia Europeana a introdus la nivel comunitar obiectivul de a reduce numarul de decese din accidente rutiere in 2001, per ansamblu, in Uniune numarul de decese din accidente rutiere a scazut cu 55%, arata raportul ETSC. Doua dintre cele trei state baltice au inregistrat cele mai mari reduceri. Lituania a redus numarul de decese rutiere cu 76%, iar Letonia cu 73%. Acestea sunt urmate de Slovenia si Spania cu o reducere de 67%, iar Estonia cu 66%. Progresul a fost lent insa in România cu o reducere de doar 24%, urmata de Olanda cu 37%, Suedia cu 39% si Bulgaria cu 40%.

In schimb, politicienii romani emit o lege prin care radarele politiei vor trebui inscriptionate si semnalizate, exact pe dos in loc sa reduca semnificativ carnagiul de pe sosele. Astfel, Camera Deputatilor a reexaminat, la mijlocul lunii trecute, o propunere legislativa (pentru modificarea si completarea art.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.195/2002 cu privire la circulatia pe drumurile publice) care a primit votul Parlamentului in vara lui 2018, dar declarata partial neconstitutionala de Curtea Constitutionala (CCR), stabilind ca se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu au inscrisurile Politiei si nu sunt amplasate in locuri vizibile.

CCR arata ca presemnalizarea dispozitivelor radar instalate pe autovehicule stationare sau pe suportii amenajarilor rutiere si a dispozitivelor radar tip pistol aduce atingere prevederilor constitutionale si afecteaza protejarea dreptului la viata si la integritatea fizica si psihica.

"In acest sens, CCR apreciaza ca solutia legislativa face ca aplicarea legislatiei rutiere - sub aspectul respectarii limitelor vitezei de circulatie pe drumurile publice -, pe de o parte, sa se indeparteze de la scopul ei, care vizeaza siguranta traficului rutier si, in mod special, ocrotirea vietii si a integritatii corporale a persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, iar, pe de alta parte, sa fie lipsita, in mare masura, de componenta sanctiunii".

Judecatorii apreciau ca solutia legislativa nu este apta sa duca la cresterea gradului de siguranta rutiera, ci este de natura sa sporeasca agresivitatea pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atentionare cu privire la prezenta dispozitivelor destinate masurarii vitezei.

Sursa foto: Dmitry Kalinovsky / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri