Cresterea pensiilor, prevazuta in Legea recent adoptata de Parlament, nu este sustenabila. Care sunt cauzele? Incasarile din taxe nu cresc asa cum ar trebui, pentru ca autoritatile nu fac nimic pentru a reduce evaziunea fiscala, nu vor fi mai multi contributori la sistemul de pensii pentru ca emigrarea ramane ridicata, iar contributiile nu pot aduce mai multi bani la buget in lipsa investitiilor.

Noua Lege prevede cresterea cheltuielilor statului roman cu pensiile de la 0,8% din PIB in 2019 la 8% din PIB in 2022. Aceasta implica un cost aditional in buget de 8 miliarde de lei (in 2019) si inca 20 de miliarde de lei in 2020, scrie Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari, pe blogul sau.

In aceste conditii, pensiile vor reprezenta 2,4% din PIB in 2020, 5,8% in 2021 si 8% in 2022.

“Aceste cheltuieli se adauga la deficitul public, care se ridica in momentul de fata la 1,4% din PIB (sfarsitul lunii mai) si poate depasi chiar 4% pana la sfarsitul acestui an, daca se continua in acelasi ritm”, precizeaza Guda.

Citeste si:
Deficitul balantei comerciale s-a adancit dupa primele 5 luni
Deficitul balantei comerciale...

In opinia sa, ritmul majorarii pensiilor este nesustenabil, deoarece NU avem cele trei circumstante atenuante care pot sprijini aceste cresteri:

1. cresterea veniturilor fiscale prin reducerea economiei subterane si fiscalizarea cresterii economice (Romania inregisteaza cea mai scazuta pondere a investitiilor publice in PIB din UE);

2. cresterea fortei de munca active in tara (Romania inregistreaza cel mai accelerat fenomen de emigrare si imbatranire din UE);

3. cresterea sustenabila a veniturilor fortei de munca active in momentul de fata (care nu poate fi posibila in lipsa investitiilor si cresterii productivitatii).

Citeste si:
Min. Muncii explica de unde vor veni banii pentru cresterea pensiilor
Ministrul Muncii explica de...

“Ce se va intampla in contextul majorarii nesustenabile a pensiilor (+70% cumulat in urmatorii doi ani) si a salariilor in sectorul public (+25% anul acesta, contribuind astfel la dublarea acestora in intervalul 2016–2019)? Simplu: noi taxe (cel mai probabil TVA), reduceri de investitii (adio extindere infrastructura) si taieri de bugete la directiile considerate de importanta secundara (ex.: cultura, educatie)”, puncteaza Iancu Guda.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
1.000 de companii atrag jumatate din veniturile totale din piata